Secretele Retezatului. Teritoriul din inima munților interzis complet turiștilor încă din anii ´50

0
Publicat:

Un teritoriu de aproape 2.000 de hectare din Parcul Național Retezat a rămas complet interzis turiștilor, însă din anii ´50, când autoritățile au decis să rămână neatins.

Retezatul. Foto: Daniel Guță
Retezatul. Foto: Daniel Guță

Un teritoriu din Parcul Național Retezat a rămas interzis turiștilor încă din anul 1955, când a intrat în administrarea Academiei Române, în baza unui acord încheiat atunci cu Ministerul Agriculturii. Măsura a fost luată de către autorități pentru a proteja locul cel mai sălbatic și mai puțin călcat de oameni de pe teritoriul parcului național, o zonă unde creșteau o mulțime de specii de plante rare și se aflau păduri virgine.

În ultimii ani, câteva zeci de oameni au ajuns în Rezervația științifică Gemenele, însă doar după ce au primit permisiunea unei comisii pentru ocrotirea monumentelor naturii din cadrul Academiei Române.

Rezervația se întinde pe aproape 2.000 de hectare în zona centrală a masivului și este înconjurată de o zonă „tampon” de peste 11.000 de hectare de păduri, delimitată și ea în anii ´50.

„Comparând zona tampon a parcului național cu cea a rezervației științifice, constatăm cu ușurință o mare deosebire între cele două teritorii. Ea se datorează în primul rând acțiunii de ocrotire de care s-a bucurat rezervația științifică, unde vegetația forestieră și cea a golurilor de munte a rămas intactă sau aproape intactă, în timp ce dincolo, în zona tampon, intervenția oamenilor și turismul au provocat unele deprecieri ale frumuseților naturii, animale și vegetale”, informa geograful Nae Popescu, în „Monografia Retezatului”.

Accesul vizitatorilor a fost interzis în ultimele șapte decenii, iar pășunatul și tăierile de copaci au fost oprite pentru a asigura protecția naturii în cel mai sălbatic ținut al Retezatului.

„În rezervaţie se asigură un regim strict de protecţie, prin care habitatele sunt păstrate în starea lor naturală, fiind permise doar activităţile știinţifice (alte activități umane fiind interzise), cu acordul Administraţiei Parcului Naţional Retezat. Aici trăiesc multe din cele 1.190 de specii de plante superioare din Retezat, lăsate să se dezvolte liber în habitatul lor natural”, informează reprezentanții Parcului Național Retezat pe pagina rezervației, retezat.ro.

Academia Română are în grijă rezervația științifică

Limitele rezervației aflate în subordinea Academiei Române au fost stabilite în anul 1955 şi se desfăşoară de-a lungul punctelor: Gura Zlata – Valea Zlătuii – Scoaba Retezatului – vârful Retezat – Şaua Retezatului – vârful Bucurei – Poarta Bucurei – vârful Judele – vârful Bârlea – vârful Şesele Mari – vârful Şesele Mici – vârful Zănoaga – Cioaca Radeşului, coborând apoi pe pârâul Turcului, afluent al Zlătuii, până la Gura Zlata.

Râul Lăpușnic din Retezat Foto: Daniel Guță
Râul Lăpușnic din Retezat Foto: Daniel Guță

În centrul rezervației, la 1.770 de metri altitudine, Academia Română a construit în anii 50 o stație de cercetare. Cabana Gemenele, cabanele Rotonda, Pietrele şi Gura Zlata de pe teritoriul Parcului Național Retezat se află în administrarea Academiei Române. În ultimii ani, Academia a fost amendată de polițiști, pentru faptul că nu a mai asigurat paza corespunzătoare a cabanelor din Retezat.

„În casa laborator se desfășurau diverse cercetări ştiinţifice, realizate de către specialiștii veniţi să observe habitatele aflate în afara oricărui impact uman. Observând procesele naturale dintr-o Rezervaţie Știinţifică, unde natura lucrează în voie, nestingherită, specialiștii pot face comparaţii, sesizând astfel modificările habitatelor din zonele ariilor protejate unde accesul publicului este permis”, informează administrația PNR.

Pe teritoriul Rezervației Științifice Gemenele sunt permise doar cercetări ştiinţifice, practica studenţilor biologi, geologi, geografi, silvicultori, vizite oficiale ale unor specialişti români şi străini. Au fost interzise turismul, camparea, focul, abandonarea deşeurilor, tăierea sau deteriorarea arborilor, culegerea sau colectarea de plante şi animale, vânătoarea şi pescuitul, păşunatul, deschiderea de noi poteci sau trasee turistice, alterarea peisajului şi a ambianţei naturale, prin indiferent ce mijloace. Cei care intră nepermis pe teritoriul rezervației științifice riscă amenzi drastice.

Pădure din Retezat. Foto: Daniel Guță
Pădure din Retezat. Foto: Daniel Guță

De-a lungul timpului, rezervația a fost afectată de intervenția umană. Pentru a împiedica extinderea unor atacuri ale insectelor, unele păduri de pe teritoriul ei au fost tăiate. În anii ´70 și ´80, peste 30 de kilometri de galerii au fost săpaţi în Retezat, pentru a devia cursul a 12 pârâuri spre lacul de acumulare Gura Apelor, cuprins în amenajarea hidroenergetică Râul Mare – Retezat. Un tronson al aducţiunii Râuşor - Gura Apelor are o lungime de 13.780 metri şi a fost săpat pe sub Rezervatia Ştiinţifică Gemenele – Retezat. După 1990, presupușii urmași ai familiei nobiliare Kendeffy au revendicat păduri aflate pe teritoriul rezervației științifice și au primit titluri de proprietate pentru ele, care ulterior au fost contestate în instanță.

Parcul Naţional Retezat a fost prima rezervaţie naturală înfiinţată în România. Ocupă o suprafaţă de aproape 40.000 de hectare, din care jumătate este acoperită cu pădure. Retezatul oferă priveliști spectaculoase de la înălţimea vârfurilor de peste 2.500 de metri, acoperite cu zăpadă, şi impresionează prin mulţimea lacurilor sale glaciare. În pădurile sale trăiesc prădători mari, precum ursul, râsul şi lupul, dar şi numeroase animale ierbivore şi peste 185 de specii de păsări.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite