Praznicele din Joia Mare: Spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taină, rugăciunea din Ghetsimani şi trădarea lui Iuda

În cea de-a patra zi din „Săptămâna Patimilor” sunt prăznuite patru evenimente cu semnificaţii importante. Joia Mare este ziua Cinei cea de taină, a rugăciunii Mântuitorului în Grădina Ghetsimani, a trădării lui Iisus de către Iuda şi cea în care Iisus le-a spălat picioarele ucenicilor săi.

Joia Mare, a patra zi din Săptămâna Patimilor, este ziua în care Iisus a luat ultima cină împreună cu ucenicii săi, înainte de a fi prins, judecat şi răstignit.

Primul eveniment prăznuit în Joia Mare este  „Spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitor”, o pildă a smereniei. ,,Deci, dacă Eu, Domnul şi Învăţătorul, v-am spălat vouă picioarele, şi voi sunteţi datori că să spălaţi picioarele unii altora; Că v-am dat vouă pildă, că precum v-am făcut Eu vouă, să faceţi şi voi”(Ioan 13, 13-15). În sudul ţării, există obiceiul ca în această zi femeile să le spele picioarele copiilor. Tot în Joia Mare sunt vopsite ouăle de Paşte şi există credinţa că ouăle astfel vopsite şi sfinţite la biserică nu se vor strica tot anul, iar dacă sunt îngropate în gospodărie, vor aduce noroc oamenilor.

Cina cea de taină, numită în ortodoxie aşezarea Sfintei Cuminecături, este amintită în timpul slujbelor religioase ca un eveniment comemorativ. În timpul Cinei, Iisus le-a împărţit ucenicilor pâinea şi vinul ,,Şi luând pâinea, mulţumind, a frânt şi le-a dat lor, zicând: Acesta este Trupul Meu care se da pentru voi; aceasat să faceţi întru pomenirea Mea. Asemenea şi paharul, după ce au cinat, zicând: Acest pahar este Legea cea nouă, întru Sângele Meu, care se vărsa pentru voi”(Luca 22,19-20). În Joia Mare, se face ultima pomenire a morţilor din Postul Mare, sărbătoarea fiind consierată binefăcătoare pentru morţi

O zi a comemorării

Celelalte două evenimente din viaţa Mântuitorului pomenite în slujbele din Joia Mare sunt „Rugăciunea în Grădina Ghetsimani” şi „Trădarea domnului de către Iuda”. „Rugăciunea Mântuitorului relevă acceptarea faţă de patimile prin care urma să treacă, El spune „Nu voia Mea, ci voia Ta să se implinească”. Momentul trădării şi prinderii lui Iisus are o semnificaţie la fel de puternică: a greşelilor pe care şi noi le facem faţă de Învăţător, faţă de ceilalţi”, spune preotul Gabriel Miricescu.

Este ziua în care în biserici, în timpul deniei (slujbei de seară) se citesc cele 12 evanghelii şi se scoate Sfânta Cruce în naosul bisericii. Preoţii le vorbesc credincioşilor despre ultimele zile petrecute de Iisus înainte de Răstignire, despre patimile şi învierea Mântuitorului. În multe biserici se păstrează obiceiul spălării picioarelor credincioşilor de către preoţi. În cimitire, crucile sunt împodobite cu flori, iar conform tradiţiei româneşti, se spune că sufletele morţilor se întorc pe pământ, iar porţile Cerului, Iadului şi Raiului se deschid. Joia Mare, numită şi Joia Patimilor, Joia Neagră, Joia Verde ori Moşii de Joimari, este ziua în care încep practicile legate de morţi. Se zice că în noaptea de joi, morţii vin pe la vechile lor case şi stau acolo până în sâmbăta dinainte de Rusalii. "În Joia Mare apare şi "practica somnului", când oamenii se odihnesc pentru marele eveniment al Învierii", relata etnologul hunedorean Marcel Lapteş.

Vă recomandăm şi:

Credinţe şi superstiţii în Săptămâna Mare. Ce să faci în Miercurea Mare ca să fii ferit de boli tot anul          Săptămâna Mare, numită şi Săptămâna Patimilor, are menirea de a pregăti credincioşii pentru Înviere. Credincioşii care merg miercuri la biserică află mai multe despre păcătoasa care l-a uns pe Isus Hristos cu mir, dar şi despre Iuda Iscarioteanul.

Credinţe şi superstiţii în Săptămâna Patimilor: Ce să faci în Marţea cea Mare ca să nu sărăceşti şi să nu sece grânele          Marţi, a doua zi a Săptămânii Mari, ultima treaptă a urcuşului duvohnicesc pe care Postul ne-o pune în faţă, reprezintă o pregătire în rugăciune pentru patimile Mântuitorului Hrisos.

Cum se pregătesc maramureşenii pentru Sărbătorile Pascale. Cele mai frumoase tradiţii şi obiceiuri            Cea mai mare sărbătoare creştinească de peste an este respectată cu sfinţenie şi în ziua de astăzi în Maramureş. Tradiţiile şi obiceiurile, vechi de sute de ani, încă dăinuie în satele maramureşene, iar oamenii au învăţa din generaţie în generaţie cum să se pregătească pentru sărbătorile pascale. Fie că e vorba de Postul Mare sau de zilele de sărbătoare, în Maramureş mai există obiceiuri care se pot vedea în fiecare casă, la fiecare om.