AFP: O „eroare” în CV-ul său îl determină pe ministrul Apărării din România să demisioneze. Ce scrie presa internațională despre demisia lui Moșteanu
0Demisia ministrului român al Apărării, Ionuţ Moşteanu, a fost preluată de marile agenţii internaţionale de presă și de numeroase instituţii media, care subliniază că România are cea mai lungă frontieră cu Ucraina dintre statele NATO și s-a confruntat cu multiple incidente în care spațiul său aerian a fost încălcat.

În plus, România lucrează la actualizarea angajamentelor sale naţionale de securitate, iar demisia survine cu doar două zile înainte de termenul-limită pentru prezentarea către Comisia Europeană a planului privind utilizarea fondurilor din programul european SAFE.
Vineri, 28 noiembrie, Ionuț Moșteanu și-a depus demisia din funcția de ministru al Apărării Naționale, după scandalul legat de informațiile din CV-ul său.
Fostul ministru a motivat retragerea prin dorința de a nu distrage atenția de la misiunile Armatei Române. Premierul Bolojan a anunțat că îl va propune interimar pe Radu Miruță, ministrul Economiei.
Reuters: Ministrul român al Apărării demisionează după ce a recunoscut că a mințit în CV-ul său
Ministrul român al apărării, Ionuţ Moşteanu, a demisionat vineri după ce a recunoscut că a minţit în CV-ul său cu privire la studiile sale, spunând că nu doreşte ca „greşelile” sale personale să distragă atenţia de la activitatea vitală de a menţine ţara în siguranţă faţă de Rusia, relatează Reuters, care precizează că demisia ministrului a venit după ce presa a remarcat că CV-ul său conţinea informaţii incorecte despre data absolvirii şi universitatea la care a studiat, scrie News.ro.
„România şi Europa sunt atacate de Rusia”, a scris Moşteanu pe contul său de Facebook, anunţându-şi demisia.
„Securitatea noastră naţională trebuie protejată cu orice preţ. Nu doresc ca discuţiile despre studiile mele şi greşelile pe care le-am făcut cu ani în urmă să distragă atenţia celor care conduc ţara în prezent de la misiunea lor dificilă”, îl citează Reuters pe Moşteanu.
Agenţia menţionează că România, stat membru al Uniunii Europene şi al NATO, are o frontieră terestră de 650 km cu Ucraina şi a fost martora unor încălcări repetate ale spaţiului aerian de către drone ruseşti de când Moscova a invadat Kievul. De asemenea, a trebuit să facă faţă minelor plutitoare în apele sale din Marea Neagră.
Moşteanu, explică Reuters, a făcut parte din coaliţia pro-europeană de guvernare a României, care a preluat puterea în iunie, după repetarea alegerilor prezidenţiale controversate. Primul scrutin prezidenţial a fost anulat în decembrie anul trecut din cauza suspiciunilor de amestec al Rusiei, reaminteşte Reuters.
Prim-ministrul liberal Ilie Bolojan i-a mulţumit lui Moşteanu pentru cele cinci luni petrecute în funcţie şi a declarat că ministrul economiei, Radu Miruţă, va îndeplini funcţia de ministru interimar al apărării.
Partidul Uniunea Salvaţi România (USR), din care fac parte atât Moşteanu, cât şi Miruţă şi care face parte din coaliţia de guvernare, va numi un nou ministru al apărării.
AFP: O „eroare” în CV-ul său îl determină pe ministrul apărării din România să demisioneze
Ministrul român al apărării, Ionuţ Moşteanu, a recunoscut o „eroare” în ceea ce priveşte diplomele menţionate în CV-ul său. Politicianul şi-a anunţat imediat demisia pentru ca polemica să nu deranjeze conducătorii ţării, care este membră a NATO, în „misiunea lor dificilă” faţă de Rusia, scrie şi Agence France-Presse (AFP).
„Astăzi, demisionez din funcţia de ministru al apărării”, a postat el pe Facebook, adăugând că discuţiile pe tema sa nu trebuie să „distragă atenţia celor care conduc ţara în misiunea lor dificilă”, în contextul în care „România şi Europa sunt atacate de Rusia”.
POLITICO: Ministrul apărării din România demisionează din cauza informaţiilor false din CV-ul său, cu două zile înainte de a prezenta CE programul SAFE
Ministrul apărării din România, Ionuţ Moşteanu, a demisionat vineri din cauza afirmaţiilor false din CV-ul său, aceasta fiind a doua oară în ultimele săptămâni când o ţară NATO apropiată de Rusia a fost nevoită să schimbe conducerea apărării, remarcă POLITICO.
Potrivit presei locale, Moşteanu a scris în CV-ul său oficial că a absolvit Universitatea Atheneum din Bucureşti, deşi nu a frecventat niciodată această instituţie. De asemenea, a adăugat în CV-ul său Facultatea de Automatică a Universităţii Politehnice din Bucureşti, deşi a abandonat studiile.
Demisia lui Moşteanu, la doar câteva luni de la preluarea funcţiei, vine după demiterea lui Dovilė Šakalienė din funcţia de ministru al apărării al Lituaniei, în urma unei dispute privind bugetul de apărare al ţării baltice - şi asta în contextul în care Europa se gândeşte cum să răspundă la intensificarea atacurilor hibride ruseşti, menţionează POLITICO.
Plecarea lui Moşteanu survine în contextul în care România se confruntă frecvent cu incursiuni ale dronelor ruseşti. Bucureştiul se află, de asemenea, la 48 de ore de termenul limită pentru ca ţările UE să prezinte Comisiei Europene un plan privind modul în care vor cheltui banii din programul SAFE al UE, care prevede împrumuturi pentru achiziţionarea de arme. România urmează să fie al doilea beneficiar al schemei, urmând să primească 16,6 miliarde de euro, punctează POLITICO.
BalkanInsight: Demisie în contextul în care România pregăteşte actualizări ale angajamentelor naţionale de securitate
Ministrul apărării din România, Ionuţ Moşteanu, şi-a dat demisia în mod neaşteptat, într-o postare pe Facebook, vineri, după ce mass-media a pus la îndoială credibilitatea studiilor sale universitare şi dacă a absolvit toate cursurile necesare, scrie site-ul BalkanInsight, redând mesajul lui Moşteanu.
Oficialii guvernamentali au confirmat demisia şi au declarat că premierul Ilie Bolojan a acceptat-o imediat, menţionând că scandalul risca să umbrească agenda de apărare a României pe fondul tensiunilor regionale crescute, notează BalkanInsight.
Ministerul Apărării este angajat în prezent în mai multe programe majore de achiziţii şi pregăteşte actualizări ale angajamentelor naţionale de securitate ale României pentru 2026, menţionează site-ul cu ştiri din Balcani.
Analiştii au afirmat că acest episod evidenţiază preocupările persistente cu privire la transparenţa în funcţiile publice şi poate eroda şi mai mult credibilitatea guvernului, în contextul în care acesta promovează reforme sensibile necesare în cadrul Planului de Redresare şi Rezilienţă al UE, arată BalkanInsight.























































