PORTRET: Andrei Gabor, profesorul de automodele care iubeşte folclorul

Tânărul este coordonatorul cercurilor de automodele şi dansuri populare de la Palatul Copiilor Deva. Atunci când nu predă folclor, îl pune în aplicare ca membru al Ansamblului Silvana.

Profil:

Născut. 09.07.1984, Deva
Studii. Masterand la Universitatea Politehnică Timişoara
Experienţă. Profesor de dansuri populare de cinci ani
Familie. Necăsătorit

Profesor şi elev în acelaşi timp. Aşa poate fi definit, pe scurt, Andrei Gabor. Atunci când nu predă folclor, îl pune singur  în aplicare. Deşi tinerii din ziua de azi au cu totul alte preocupări, la cei 27 de ani ai săi, Andrei Gabor este frate cu dansurile populare.

Cel care i-a insuflat această pasiune a fost primul său profesor, Dumitru Lăsconi, care încă îi este mentor. „Am început să dansez pe muzică populară când eram prin clasa a V-a. De atunci, nu am mai renunţat la acest lucru, iar dacă aş fi pus să hotărăsc din nou, aş lua aceeaşi decizie”, a declarat Andrei Gabor.

Tânărul povesteşte că, pe când era copil, concurenţa în domeniu era foarte mare. Din cele 25-30 de perechi care se înscriau la Palatul Copiilor doar şapte-opt ajungeau să fie selecţionate. În urmă cu cinci ani, Andrei a trecut de la statutul de membru al Ansamblului Pădureanca la cel de profesor. „Diferenţa dintre cele două constă în responsabilităţi şi răspunderi, care sunt mult mai mari acum. Ceea ce fac în prezent înseamnă multă răbdare, spirit de echipă şi comunicare permanentă cu cei din jur”, a adăugat Andrei. Lucrează cu copii de la cinci la 19 ani şi consideră că dacă tinerii ar fi mai implicaţi în astfel de activităţi, viaţa folclorică ar fi mult mai intensă.

Folclor şi mecanică

Atunci când merge în turnee în afara ţării, Andrei promovează în primul rând, prin intermediul ansamblului pe care-l pregăteşte, tradiţiile din judeţul Hunedoara, apoi pe cele din Moldova, Muntenia sau Maramureş. În momentele în care nu predă folclor, îl pune în practică ca membru al Ansamblului Silvana, sub îndrumarea coregrafei Elis Ursu. Când  nu face nici una, nici alta, se îndeletniceşte cu mecanica. Îi învaţă pe elevi cum să construiască automodele.

„Cred că singura asemănare dintre două cercuri ale Palatului constă în faptul că ambele sunt frecventate de şcolari. În rest, totul înseamnă diferenţe”, a adăugat profesorul. Masterand la Politehnică în Timişoara, Andrei spune că, totuşi,  nu vrea să-şi îndrepte cariera în această direcţie. Iubirea pentru folclor este mult mai mare decât cea pentru mecanică, cu toate că în domeniul învăţământului artistic nu se câştigă foarte bine. Nu este însă un fanatic, dovadă fiind faptul că în timpul liber ascultă şi alt gen de muzică, de la dance la hip-hop.

Întrebări şi răspunsuri

De ce anume credeţi că au nevoie tinerii din ziua de azi pentru a fi atraşi spre folclor?
De părinţi care să-i îndrume spre acest domeniu şi ca şcolile să se implice mai mult în activităţile care fac referire la tradiţii populare. Numai astfel, preocupări precum statul pe Messenger pot fi detronate.
Care sunt regulile după care vă ghidaţi atunci când realizaţi coregrafia dansurilor populare?
Fiecare zonă folclorică are anumite elemente specifice. Îmi aduc contribuţia la coregrafia Ansamblului Pădureanca, însă ea este coordonată de Dumitru Lasconi.
Activaţi şi în altă parte exceptând ansamblurile Pădureanca şi Silvana?
Da, coordonez Ansamblul Germisara din Geoagiu. În acest caz, coregrafia îmi aparţine sută la sută.

Ce-i place
„Merg pe principiul că fiecare dintre noi trebuie să-şi facă meseria pe care şi-a ales-o, să muncească cu dăruire, dar să-şi trăiască şi viaţa. Îmi place să petrec, să comunic cu cei din jurul meu, să mă simt bine cu cei dragi, să joc fotbal şi să merg la vânătoare”, a spus Andrei.

Ce nu-i place
„Nu-mi place să pierd timpul în zadar, să stau pur şi simplu şi să nu am niciun fel de activitate. De asemenea, nu-mi place monotonia”, a adăugat profesorul.