Video Orașul din România clădit pe un cimitir dacic. Mormântul unui prinț războinic, găsit între blocuri VIDEO
0O necropolă antică misterioasă a fost descoperită de arheologi printre primele blocuri ridicate în anii '60 la Călan. În centrul ei a fost descoperit mormântul unui războinic, incinerat și înhumat împreună cu armele și cu caii săi.
La începutul anilor ’60, în orașul Călan au fost construite primele blocuri de locuit (video), pentru familiile muncitorilor de la Uzina metalurgică „Victoria”.
Clădirile cu două etaje și cu apartamente mici, de două – trei camere, au fost grupate în două microraioane specifice vremurilor în care numeroase orașe muncitorești au fost extinse în ritm alert de regimul comunist.
Noul oraș proiectat pentru o populație de circa 10.000 de locuitori (video) se dezvolta pe malul drept al râului Strei și era legat prin Strada Furnalistului de intrarea principală în Uzinele metalurgice și de Călanul vechi, aflate pe malul opus al râului, mai aproape de Hunedoara.
Primul șir de blocuri din orașul Călan a fost înființat pe coasta dealului din imediata vecinătate a bisericii „Sfântul Gheorghe”. Pe colina de lângă biserica medievală din Streisângeorgiu (Călan), lăcaș din secolele XII- XIII, constructorii au răvășit o așezare antică valoroasă, pe care apoi au îngropat-o în mare parte sub noile clădiri de locuit.
În anii ’70, arheologii au scos la iveală aici o necropolă antică, pe care au considerat-o romană, datorită numeroaselor vestigii de epocă ;i a unor monede datate ]n secolul al doilea.
Mormântul misterios din orașul Călan
Unul dintre morminte, aflat în zona verde dintre primele două blocuri construite în Călan, pe Strada Florilor, le-a atras atenția specialiștilor.
„Mormântul reprezintă un tip încă necunoscut, după cunoştinţele noastre, pentru teritoriul provinciei Dacia. Este vorba despre un mormânt de incineraţie cu arme. Şi în acest caz rugul a fost în altă parte. Resturile calcinării au fost depuse într-un loc amenajat special. Oasele, cenuşa, armele şi piesele de harnaşament erau depuse la circa 0,90 metri. În jurul depunerii a fost amenajată o platformă din pietre de râu, de formă pătrată, cu latura de 5,20 metri. Pietrele dispuse pe un singur strat, relativ compact, se aflau la circa 0,80 metri faţă de nivelul actual. În centrul platformei, într-o zonă lipsită de pietre, probabil într-o groapă specială, au fost depuse resturile aduse de la rug (oase, cărbune etc.) şi armele puternic arse, până Ia vitrifiere”, arăta arheologul Victor Eskenasy, în raportul de cercetare din 1976.
Cercetătorii au descoperit arme antice deteriorate, printre care un pumnal curb, un gladius (spadă) de tip celtic în teacă și un vârf de lance, piese ceramice, opaițe și piese de harnașament (psalii și zăbale pe care le-au considerat de origine tracică). Inițial, mormântul a fost considerat al unui militar roman care a trăit în secolul al doilea, ori al unei căpetenii din zonă. În apropiere a fost descoperit mormântul unei femei, arătau autorii cercetării din anii ’70.
Cum a fost înmormântat războinicul dac
Cercetările ulterioare au arătat, potrivit unor arheologi, că mormântul era cu mult mai vechi și ar fi aparținut cel mai probabil unui războinic dac. Tumulul de la Călan se număra, potrivit cronologiei pieselor din inventor, printre descoperirile funerare similare datate în sec. I a. Chr.
„Este vorba de un mormânt de incineraţie, arderea defunctului desfăşurându-se în altă parte. Este, de asemenea cert că întregul echipament militar al celui înmormântat se afla asupra sa, piesele suferind o ardere intense. Defunctul a fost aşezat pe rug echipat cu întregul armament. De asemenea, au fost sacrificaţi trei cai. După terminarea arderii, resturile au fost aduse în locul în care s-a ridicat tumulul. Iniţial, a fost realizată o adâncitură în care au fost aşezate (probabil într-o anumită ordine) resturile adunate de pe rug. Apoi a fost ridicat tumulul cu pietre de râu şi pământ. În momentul ridicării movilei s-au practicat şi anumite ritualuri (poate un banchet funebru?) în cursul cărora un vas „din pastă roşie” a fost „spart ca ofrandă” pe mantaua de piatră”, arătau cercatătorii Aurel Rustoiu, Valeriu Sîrbu și Iosif Vasile Ferencz, în lucrarea „Mormântul tumular dacic de la Călan” (2002).
Morminte de războinici daci, în Hunedoara
Morminte de războinici daci au fost descoperite și pe Dealul Sânpetru, în grădina Castelului Corvinilor.
În anii 2000 aici a fost identificată o necropolă în care se aflau rămăşiţele a peste 50 de defuncţi, majoritatea copii, şi câteva morminte ale unor războinici daci, care au trăit în secolul I î. Hr..
Misterul cimitirului dacic de copii nu a fost încă elucidat. La fel de multe controverse au stârnit locurile de veci ale cel puţin trei războinici daci, incineraţi şi înhumaţi alături de armele lor. Într-unul dintre morminte se afla o urnă cu cenuşă, îngropată alături de sica (pumnalul dacic) şi lancea defunctului.
Rămăşiţele unei cămăşi de zale de fier, descoperite lângă acesta, i-ar fi aparţinut decedatului. Animale au fost sacrificate pentru a fi aduse ca ofrandă, iar resturile lor au fost şi ele depuse lângă războinic.
Călan, un loc plin de vestigii antice
Locul unde se afla necropola antică din Călan și-a schimbat înfățișarea în ultimele decenii. Pe coasta dealului, locatarii blocurilor vechi din Călan au amenajat mici grădini de flori, însă în urma arăturilor de primăvară și la rădăcinile copacilor se văd numeroase fragmente de ceramică și cărămizi vechi.
Peste drum, lângă biserica medievală din Streisângeorgiu bisericii considerată de unii specialiști cea mai veche din România se înșiruie numeroase pietre funerare romane. Alte blocuri antice provenite probabil dintr-o villa rustica (moșie romană) aflată din vecinătate au fost încastrate în zidurile bisericii medievale.
Orașul Călan și satele din împrejurimile sale au fost locuri ale unor descoperiri antice valoroase. Aici se află Aquae - băile antice termale din vremea dacilor și romanilor și Măgura Călanului - cea mai mare carieră de piatră cunoscută ca fiind din vremea Daciei.
Se încarcă comentariile...
