Nicolae Ceauşescu în Hunedoara anilor 1970. Fotografiile care spun povestea deceniului de succes al combinatului
0Nicolae Ceauşescu a vizitat Hunedoara de mai multe ori între anii 1966 şi 1989. Vizita din toamna anului 1972 a fost imortalizată într-o serie de fotografii inedite care îl au în prim plan pe fostul preşedinte comunist, dar prezintă şi combinatul în anii în care complexul siderurgic era considerat un adevărat motor al economiei României.
Nicolae Ceauşescu a ajuns în Hunedoara în 15 septembrie 1972, oraşul fiind, alături de Alba Iulia şi Petroşani, o destinaţie aleasă de fostul preşedinte al României pentru vizita de lucru de la mijlocul lunii septembrie a acelui an.
Nicolae Ceauşescu a venit în Hunedoara pentru a vedea activitatea combinatului siderurgic, în jurul căruia gravita viaţa municipiului, iar potrivit autorilor volumului „Combinatul Siderurgic Hunedoara. Tradiţie şi progres 1884-1974”, publicat în 1974 cu ocazia aniversării a 80 de ani de siderurgie în Hunedoara, liderul comunist îşi dorea ca producţia de oţel a centrului industrial să ajungă la 5,5 milioane de tone pe an.
Oraşul siderurgiştilor
În 1972, Hunedoara avea 80.000 de locuitori, iar fiecare familie avea cel puţin un membru care lucra în cadrul combinatului. Complexul siderurgic era considerat în anii 1970 unul dintre cele mai performante centre industriale din ţară. Cel puţin acest lucru îl arătau rapoartele de producţie din combinat.
Potrivit autorilor volumului „Combinatul Siderurgic Hunedoara. Tradiţie şi progres 1884-1974”, combinatul derula peste 4.000 de contracte în 1972. Oţelul, laminatele şi celelalte materiale produse în combinat ajungeau în unităţile de producţie ale Ministerului Industriei Metalurgice, în industria constructoare de maşini şi în construcţii, iar circa 13 la sută din produsele siderurgice erau exportate. Combinatul avea contracte de livrări în 35 de ţări, cele mai importante fiind cu R.F. Germania, Franţa, Suedia, Marea Britanie, URSS şi R. S. Cehoslovacia.
Centrul industrial din Hunedoara
În anul vizitei fostului preşedinte comunist, Combinatul siderurgic din Hunedoara avea în componenţă şapte uzine.
Uzina 1 Cocsochimică era compusă din secţia de cocsificare, unde erau produşi cărbuni metalurgici, din secţia chimică, secţia de prelucrare a benzenului brut pentru produse de distilerie, secţia de distilerie a gudronului şi secţia de reparaţii.
Uzina 2 Furnale aglomeratoare avea în subordine secţiile de exploatare a calcarului adus din cariera de la Crăciuneşti, secţia de pregătire a materiilor prime, două secţii de aglomerare care prelucrau minereu de fier şi calcar, două secţii de furnale care produceau fontă şi subproduse.
Uzina 3 Oţelării refractare avea în componenţă Oţelăria Martin I, care prelucra fier vechi, fontă şi deşeuri de fier pentru producţia de oţel lingou carbon şi aliat; Oţelăria Martin II; Oţelăria electrică, secţia dolomită şi var şi secţia de pregătire a fierului vechi.
Uzina 4 Laminare avea şapte secţii: secţia laminoare Bluming, care prelucra oţelul pentru a produce semifabricate grele, secţia laminor de semifabricate, care producea ţagle din oţel carbon, secţia laminor 800 mm, secţia laminor 650 mm, secţia laminor profile mijlocii, laminor profile uşoare, laminor de sârmă şi strungăria.
Uzina 5 Siderurgică era compusă din secţia prelucrătoare, turnătorii, secţia de reparaţii siderurgice, cuptoarele industriale, secţia Edil unde era prelucrat materialul lemnos.
Uzina 6 de Producţie, transport şi distribuţie avea cinci secţii: de centrale, de alimentarea cu aer-gaz, de alimentarea secţiilor siderurgice cu hidro-oxigen, de alimentări electrice uzinale şi secţia termotehnică.
Uzina 7, de exploatare a transporturilor feroviare, era împărţită în şapte secţii, care ofereau servicii de transport, reparaţii, de întreţinere, precum şi lucrări de amenajare a haldei de zgură. Pe lângă cele şapte uzine, în componenţa combinatului intrau depozitele, sediile administrative şi laboratoarele.
În combinatul din Hunedoara mai lucrează în prezent circa 700 de oameni.
Fotografiile care prezentau vizita fostului preşedinte comunist în Hunedoara au fost descoperite întâmplător, în 2011, de doi tineri din Hunedoara, în fostul laborator foto al combinatului siderurgic, o clădire devastată după închiderea celor mai multe dintre secţiile vechii platforme industriale.
Vă recomandăm şi:
Bancul interzis de comunişti pentru care românii erau trimişi în închisoare
Bancurile considerate "de prost gust" la mijlocul anilor 1940, după instaurarea regimului comunist, au trimis o mulţime de oameni în închisoare. Rechizitoriile păstrate la Arhivele Naţionale arată cum erau oprimaţi cei care se opuneau noului sistem. chiar şi verbal.
Petru Groza a fost un personaj istoric important din Româna secolului XX. Omul politic din Deva care a ajuns în fruntea primului guvern comunist de la 1946 a avut o viaţă personală tumultoasă. Logodna cu prima sa iubire i-a fost refuzată, iar spiritul său aventuros din tinereţe i-au transformat ziua nunţii într-un eşec total. Câteva dintre aventurile amoroase ale „burghezului roşu” au fost povestite în volumul său de memorii.
Hunedoara era înfăţişată, în presa locală a anului 1990, încercând să se refacă după anii în care a fost nevoită să suporte sărăcia, lipsurile şi nedreptăţile din comunism. Ziarele relatau despre problemele sociale ale comunităţii, despre lipsa alimentelor şi a mărfurilor din magazine sau despre cozile din faţa acestora. Viitorul apropiat rămânea însă cenuşiu: şomajul şi prăbuşirea industriei urmau să lovească greu în economia judeţului.