Petru Groza şi blestemele care l-au urmărit în dragoste. De ce a fost părăsit în ziua nunţii şi cum i-a refuzat o altă domniţă cererea în căsătorie
0Petru Groza a fost un personaj istoric important din Româna secolului XX. Omul politic din Deva care a ajuns în fruntea primului guvern comunist de la 1946 a avut o viaţă personală tumultuoasă. Logodna cu prima sa iubire i-a fost refuzată, iar spiritul său aventuros din tinereţe i-au transformat ziua nunţii într-un eşec total. Câteva dintre aventurile amoroase ale „burghezului roşu” au fost povestite în volumul său de memorii.
Petru Groza (1884 - 1958) a intrat în istoria României ca şeful primului guvern comunist, instaurat în 6 martie 1945. Temutul om politic nu a fost însă membru al Partidului Comunist, iar memoriile sale, publicate postum în volumul „Adio lumii vechi”, la editura Compania, îl înfăţişau cu totul diferit faţă de rigiditatea specifică politicienilor comunişti.
„Este genul de om pe care sovieticii l-ar exila inevitabil în Siberia. Şi totuşi conduce un guvern comunist”, îl caracterizau jurnaliştii americani în primii ani de guvernare, impresionaţi de trăsăturile moşierului din Deva, ajuns la conducerea statului.
Viaţa amoroasă a lui Petru Groza a fost tumultoasă.
Şi-a cerut prima iubire în căsătorie, la terminarea liceului, dar a fost dat afară din casa părinţilor ei.
„M-am prezentat la familia fostului protopop al Orăştiei, Vasile Domşa, care avea multe fete frumoase şi între care cea mai mare a fost an de-a rândul partenera mea la şcoala de dans şi idealul meu de student, adică prima mea dragoste, stăpânindu-mi întreaga imaginaţie în acei ani, cu părul ei de culoarea corbului, cu ochii ei mari şi iscoditori”, scria Petru Groza, în memoriile publicate în volumul „Adio lumii vechi!”. Scena se petrecea în vremea în care viitorul demnitar era încă un adolescent, „un bacalaureat” care a luat hotărârea de a peţi fata protopopului.
„Când totul mergea mai bine, intră buzna peste noi în cameră protopopeasa, o femeie foarte energică şi expeditivă, care aflând despre ce e vorba m-a repezit cu cuvintele: „Ce? Vrei Căsătorie? Mai întâi şterge-te bine la nas şi du-te şi fă şcoala înainte. Fă-te om şi pe urmă să umbli după astfel de lucruri”. A fost peste mine un trăznet din cer, mai ales că ştiam că alături, în dosul unei uşi de sticlă, pândeşte cu repezi bătăi de inimă, apăsându-şi cu mâna pieptul, idealul dragostei mele. Şi, cum simţeam că ridicolul mă ucide, m-am pomenit de îndată în stradă, evitând apoi ani de-a rândul să ma apropii de casa aceea, când treceam prin Orăştie”, relata Petru Groza. Câţiva ani mai târziu avea să afle, povestea demnitarul, că prima sa iubire s-a măritat la scurt timp după scena dramatică prin care a trecut, cu un boier din Vechiul Regat, care a peţit-o prezentându-se cu un autoturism galben la poarta părinţilor ei.
Petru Groza şi „floarea de seră”
A doua tentaivă de căsătorie a lui Petru Groza s-a consumat, la fel de dramatic, în vremea în care se pregătea să devină avocat. Tatăl său, protopop în satul Coşteiu Mare, îi aranjase întâlnirea cu familia înstărită a unei tinere din Banatul montan.
„Mărturisesc sincer că nu m-am aprins după fată încă din primele momente. Fata, abia de vreo şaptesprezece ani, mică de statură, cu atitudini foarte distinse şi conştientă de cultura pe care o poseda aproape prematur, dar, evident, şi de admirabilele condiţii materiale ale tatălui ei, care i-au mijlocit posibilitatea de a-şi câştiga acea cultură aleasă, trăindu-şi copilăria şi tinereţea în internatele cele mai somptuoase ale Austriei, dându-i toate acestea un fel de a fi al unei fiinţe total distanţate de realităţile aspre ale vieţii; unicul copil era ca o floare păstrată cu multă grijă de nişte părinţi bogaţi şi ambiţioşi, în sera caldă a dragostei lor, care putea fi materializată astfel”, o descria Petru Groza pe viitoarea aleasă.
Cum a uitat de nuntă
Tânărul Groza a reuşit cu greu să le facă pe plac părinţilor fetei, interesaţi de banii şi de cariera viitorului ginere. Aceasta pentru că a ajuns să se îndrăgostească de fată. Logodna dintre cei doi a avut loc. „Ceremonia şi banchetul au costat o avere, complăcându-se mult timp după aceea părinţii fetei să vorbească despre cheltuielile făcute”, relata Petru Groza. A fost programată apoi cununia civilă, în satul natal al fetei, Bocşa Montană, care urma să se încheie cu o petrecere fastuoasă de nuntă într-un restaurant din Timişoara. Însă în zilele dinaintea nunţii, viaţa tânărului lua o turnură neaşteptată. Cu două zile înaintea cununiei, Petru Groza se pregătea să plece din Deva spre satul din Banatul montan. Prietenul său Ulpiu Almăşan îl convinge să amâne pentru câteva ore plecare, pentru a lua parte la petrecerea sa de logodnă. Evenimentul a durat mai mult decât plînuise tânărul absolvent de Drept, iar pentru o noapte avea să uite de căsătoria sa. Trezit buimac din beţie, Groza a luat trenul spre Lugoj, de unde urma să schimbe un alt tren spre Buziaş, apoi unul spre Gătaia şi ultimul spre Bocşa Română, de unde pornea cu o trăsură spre satul logodnicei.
Petrecerea de pomină care a anulat nunta
Ajuns în Lugoj, în timp ce aştepta următoarea legătură, Petru Groza se plimbă pe străzile oraşului şi intră în cafeneaua Corso, „ale cărei oglinzi de lux reflectau atâtea din petrecerile tinereşti şi tot atâtea amintiri ale zilelor mele de aur din viaţa de flăcău, fără nicio grijă”, scria omul politic. Aici se întâlnise însă cu trei prieteni buni.
„Mai apoi, tot prin nu ştiu ce întâmplare, a apărut sârboaica aceea cu ochii negri şi părul ei de corb, bogat ondulat, asemenea Venerei din Milo, cu sânii albi ca zăpada, întotdeauna adânc decoltată, din princina căreia plecarea mea din Lugoj, după anii petrecuţi ca avocat stagiar acolo, n-a fost prea grlorioasă”, îşi amintea Groza. S-a trezit apoi, după cheful de pomină din noapte, în ziua nunţii, la aproape 80 de kilometri de locul unde urma să fie oficiată cununia. Tânărul a tocmit un birjar, căruia i-a plătit drumul şi caii, pentru a-l duce în satul miresei, de unde împreună trebuiau să plece la Timişoara, unde avea loc banchetul.
La casa părintească a logodnicei sale, Petru Groza avea să fie întâmpinat de familia fetei „cu feţele împietrite şi buzele strânse”. Aflaseră, printr-o împrejurare, de isprăvile sale din Lugoj, şi furioşi i-au spus că este inutil să mai aibă vreo pretenţie de căsătorie cu fiica lor. Mirele fusese aşteptat de două zile în faţa notarului, dar a preferat să chefuiască în compania prietenilor şi a sârboaicei focoase. „Îmi dau seama că acele zile au fost cele mai tragice ale existenţei mele. Am regretat adânc totul”, mărturisea Petru Groza, în memoriile publicate în volumul „Adio lumii vechi!”.
Petru Groza, în seria „Apostolii lui Stalin” ILUSTRAŢIE realizată de Florian Marina
Vrăjit de Elena Lupescu
Potrivit istoricilor care au cercetat viaţa fostului şef de guvern, Petru Groza s-ar fi îndrăgostit de Elena Lupescu, înainte ca aceasta să devină amanta prinţului Carol. Era „înaltă, de statură plină, asemenea muzelor lui Rubens, cu părul roşcat, cu pistrui pronunţaţi pe faţă şi cu ochii verzui, trăsături care, toate laolaltă, graţie mâinii măiestre a Creatorului, întruchipau farmecul feminin care atrage puternic din prima clipă sexul celălalt.
Privirile ei numai cu greu puteau fi furate în această atmosferă de cochetărie de corso, aşa încât trebuia multă pricepere pentru a-i prinde o clipă privirile. Ea păşea întotdeauna plină de demnitate, privind de obicei înainte, şi asta mă îndârjea, iar hotărârile mele de a satisface curiozitatea capricioasă care mă cuprindea se opinteau la gândul că totul este regizat de arta unei cochete din lumea mare, ca nu se mulţumeşte numai cu mici vînaturi. A trece pe lângă o astfel de apariţie feminină fără să o remarci ar fi însemnat să-ţi dai ţie însuţi un certificat de lipsă de iniţiativă şi de fantezie, fantezie care ne colorează viaţa şi ne-o face atât de plăcută“, relata Petru Groza, în memoriile sale.
Politicianul care a condus primele guverne din timpul regimului comunist s-a căsătorit în anul 1916 cu Ana Moldovan, iar familia stabilită la Deva a avut cinci copii: două fete şi trei băieţi. Înainte de căsătorie, Petru Groza a avut un copil din flori, pe Maria, în urma unei relaţii de scurtă durată cu o tânără unguroaică.
Vă recomandăm şi:
Petru Groza, şeful primului guvern instaurat în România, a locuit în Deva, într-o clădire luxoasă care ocupă în prezent aproape un sfert din Parcul Cetăţii, şi a deţinut o avere impresionantă. În perioada interbelică, familia demnitarului era cea mai înstărită din orăşelul de 10.000 de locuitori.
Hanul mare al Devei a fost cel mai cunoscut han din istoria Hunedoarei. Aici a înoptat Alexandru Ioan Cuza, în drumul său spre exil. Hanul a ars de mai multe ori de-alungul istoriei sale, a fost transformat în hotel, a purtat numele Crucea Albă, iar înainte de a fi desfiinţat i-a aparţinut lui Petru Groza.
CONTROVERSE Avocatul Petru Groza, fost şef de guvern, a fost în perioada interbelică unul dintre cei mai mari magnaţi ai ţării. Afacerile prospere i-au adus şi necazuri în justiţie. Arhivele naţionale din Hunedoara păstrează mai multe dosare în care omul politic era reclamat pentru infracţiuni economice, dar şi reclamant în procese de calomnie.
Se încarcă comentariile...
