Video Monument spart pe Via Transilvanica, în Hunedoara. „Borna superbă a fost distrusă cu brutalitate” VIDEO
0Distrugerea unui monument de artă de pe ruta Via Transilvanica, în satul Măgureni din Hunedoara, a atras nemulțumirea iubitorilor de drumeții.
Unele dintre bornele kilometrice de pe ruta turistică Via Transilvanica au rezistat doar câteva luni de la amplasarea lor. A fost cazul unui monument aflat pe drumul forestier care traversează cătunul Măgureni din Hunedoara.
„Această bornă kilometrică superbă a fost scoasă cu brutalitate, dărâmată și ruptă, în comuna Beriu, zona Măgureni, județul Hunedoara. Suntem triști și dezolați de comportamentul celor care nu vor să accepte schimbarea, evoluția, binele în zona lor. Și nu doar că nu acceptă dar și distrug munca celor care au făcut cadou comunităților un proiect de țară cu un potențial enorm de dezvoltare, acest traseu de lungă distanță. Mulțumim și haideți să îngrijim împreună acest drum! Cum? Noi am semnalat autorităților locale acest caz, autorități care au lucrat cot la cot cu noi să construim drumul și urmează să semnalăm și poliției evenimentul”, informează administratorii paginii de Facebook „Via Transilvanica”.
Satul Măgureni, rămas pustiu în inima munților
Satul Măgureni din Hunedoara (video), unul dintre reperele turistice ale Via Transilvanica, se află la poalele vârfului Godeanu, cunoscut ca muntele sfânt al dacilor, și a fost părăsit aproape complet în ultimele decenii.
Satul a fost înființat în secolul al XIX-lea, de ciobani, la una dintre cele mai mari altitudini din România, peste 1.200 de metri. Gospodăriile satului - crâng, înconjurate de păduri vaste, ocupau coamele dealurilor de sub vârful Godeanu (1.656 metri), într-un ţinut care oferea prosperitate localnicilor datorită miilor de hectare de pădure şi a păşunilor sale.
Peste 120 de oameni trăiau aici în urmă cu un secol, iar o şcoală funcţiona pentru copiii sătenilor. Oamenii erau obişnuiţi cu izolarea, într-un loc unde până înainte de Al Doilea Război Mondial, nu existau drumuri. Lemnele erau transportate pe apele pârâurilor, iar oamenii coborau cu caii pe potecile abrupte ale muntelui, spre târgul din Orăştie şi satele din văi. La două ore de mers pe jos din Măgureni, se află cetatea dacică Sarmizegetusa Regia.
Drumul forestier care leagă satul Sibişel de aşezarea de sub „muntele sfânt al dacilor” – aşa cum este numit vârful Godeanu, a mai scos din izolare cătunul, însă nu a fost suficient pentru a opri depopularea acestuia.
În anii 2000, satul Măgureni din Hunedoara rămăsese complet părăsit. Un schit de călugăriţe a fost înfiinţat aici, iar cu timpul aşezământul s-a extins. Pe dealurile învecinate se înfăţişează casele vechi, nelocuite din sat. Păşunile ocupate în trecut de sute de oi şi vaci sunt şi ele pustii. Din pădurea de pin şi larice, considerată rezervaţie naturală nu a mai rămas mai nimic. În schimb, liniştea locului este tulburată frecvent de exploatările forestiere care împânzesc ţinutul.
Via Transilvanica Hunedoara,150 de kilometri
Via Transilvanica este un traseu de drumeţie lung de 1.400 de kilometri, care pornește de la Putna, străbate Transilvania şi se încheie la Drobeta – Turnu Severin. Ruta culturală, care poate fi parcursă pe jos sau cu bicicleta traversează judeţele Suceava, Mureş, Harghita, Braşov, Sibiu, Alba, Hunedoara, Caraş Severin şi Mehedinţi.
În Hunedoara, Via Transilvanica parcurge 150 de kilometri trecând prin Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina și pe la poalele Retezatului.
Începe din zona Cugir (Alba) – Romoșel, urcă spre satul Ciungu Mare (video), continuă pe drumuri forestiere spre cătunul Măgureni, coboară pe la poalele Vârfului Godeanu, la Sarmizegetusa Regia, apoi pe valea Grădiștii, urcă din nou pe Platoul Luncanilor, la Târsa și Poiana Omului, continuă prin Fundătura Ponorului din Munții Șureanu.
După ce a trecut prin comunele Romos, Beriu, Orăștioara de Sus, Boșorod, Pui ruta continuă prin Retezat, traversând zonele turistice ale comunelor Sălașu de Sus și Râu de Mori, apoi coboară în Țara Hațegului, la Sarmizegetusa (romană) părăsind județul prin Porțile de Fier ale Transilvaniei, spre Bucova (Caraș-Severin).
Artiști români și internaționali au transformat bornele kilometrice în opere de artă, sculptate în andezit.
Se încarcă comentariile...
