Viața la stânele din creierii munților Șureanu. Ce-l face fericit pe un cioban rupt restul lumii VIDEO
0Doar câțiva oameni au mai rămas, peste iarnă, în ținutul stânelor din Munții Șureanu, care cuprinde unele dintre cele mai pitorești locuri din România: Fundătura Ponorului, lunca Ponoriciului și Poiana Omului.
Din cele mai vechi timpuri, culmile domoale ale munților Șureanu au fost ocupate de stâne, sălașuri și adăposturi pastorale, folosite de ciobanii care își duceau oile de la șes spre pășunile alpine din Retezat, Șureanu, Țarcu și Cindrel.
Iarna, în ținutul stânelor aflat în Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina, cele mai multe dintre așezări rămân pustii, însă câțiva ciobani rămân aici împreună cu animalele de care au grijă.
Puțini ciobani rămân peste iarnă la Poiana Omului
Dealurile învecinate Poienii Omului, Fundăturii Ponorului și Fundăturii Ponoriciului se înalță la peste 1.000 de metri și sunt înconjurate de păduri seculare, pline de sălbăticiuni.
Iarna, vremea aspră și viscolul fac dificilă locuirea în micile case vechi de lemn, fără electricitate și apă curentă. Totuși, unii dintre ciobanii rămași aici s-au obișnuit cu greutățile.
Dorin Onu (36 de ani), un localnic din satul Federi (comuna Pui) s-a stabilit pe timpul iernii la stâna sa de la Izvoarele Ticerii aflată în apropiere de Poiana Omului și la vreo două – trei ore de mers pe jos de Federi. Aici are în grijă o mică turmă de oi, câteva vite și doi cai. Deși stă mai tot timpul singur pe munte, ciobanul se declară bucuros, atât de vremea mai călduroasă ca de obicei, cât și de animalele sale.
„Acum vreo jumătate de oră, una din oi a fătat. Mielul s-a ridicat la scurt timp în picioare, semn că este sănătos. Este una dintre bucuriile mele. Mi-e drag de aceste animale. De la opt ani am grijă de oi și nu mă pot desparte de modul acesta de viață, pe munte”, spune Dorin.
O căsuță veche de lemn, ajunsă la a treia generație, spune ciobanul, adică locuită în trecut și de părinții și bunicii lui îi este adăpost. În jurul ei, staulul și grajdul sunt păzite de câinele său credincios.
„Aduc apă de la izvor, și pentru mine și pentru oi. Apă de munte, bună. Curent nu prea ieste, pentru că fiind înnorat, panoul solar nu funcționează. Altfel, mai căutam să ascult la radio câte ceva, deși semnal nu prea găsești aici”, spune Dorin.
Stânele din creierii munților
Bărbatul are de străbătut un drum anevoios, de cel puțin două ore, cea mai mare parte a traseului fiind prin pădure, până la cele mai apropiate sate: Târsa și Federi. Drumurile de plai care trec pe deasupra Ticerii Izvorului și potecile care însoțesc lunca Ponorului, pe la poalele dealului, traversează locuri vestite pentru frumusețea lor.
Ponorul, unul dintre cele mai spectaculoase râuri din munții Șureanu, izvorăște de sub vârful Porumbelu Mare (1.131 metri), aflat în apropiere de Poiana Omului, traversează un ținut sălbatic, împânzit de rămășițele unor stâne înființate în vremea dacilor, și, la circa 10 kilometri de la izvoarele sale, dispare sub pământ, în Fundătura Ponorului.
Șirul aproape neîntrerupt de bucle pe care apele sale le-au desenat în lunca Ponorului i-au sporit farmecul, atrăgând de la an la an tot mai mulți turiști în Fundătura Ponorului.
„Peisajul natural este îmbogățit de prezența sălașelor și a clăilor de fân presărate în lunca Ponorului și pe înălțimile din împrejurimi”, informează Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina.
La vreo două ore de mers de Fundătura Ponorului se află lunca și Fundătura Ponoriciului, devenită și ea în ultimii ani un loc tot mai căutat de amatorii de excursii pe munte.
Galeriile Ponoriciului și ramificațiile lor se întind în subteran pe aproape opt kilometri şi corespondează cu Peştera Cioclovina de Apă, aflată de cealaltă parte a versantului, la circa doi kilometri.
În Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina, întins pe aproape 40.000 de hectare în munții Șureanu, se află peste 50 de ponoare - locuri în care apele de suprafață se scurg în subteran, croindu-și calea prin pereții de calcar ai munților.
Și tot aici, deasupra văii Ponorului, se află Poiana Omului – una dintre răscrucile cele mai importante ale drumurilor de plai ale ciobanilor - locul de întâlnire al turmelor aflate în transhumanță.
Stâne antice în munții Șureanu
În munții Șureanu, pe culmile cele mai îndepărtate de așezările umane, s-au păstrat de aproape două milenii rămășițele unor stâne dacice, potrivit arheologilor care le-au cercetat în anii ´50. Locurile au rămas apoi în anonimat, din cauza traseelor mai puțin accesibile până la ele.
Cel puțin opt stâne din vremea dacilor au fost localizate pe platoul Meleia, sub culmea stâncoasă care se înalță la 1.419 metri, în apropiere de Sarmizegetusa Regia, informau în anii ´50 de arheologii conduși de Constantin Daicoviciu.
Cele mai multe din presupusele stâne dacice au sfârșit în urma unor incendii violente, iar altele au fost abandonate. În timp, rămășițele lor au ajuns sub pământ și vegetație, iar în ultimele decenii nu au mai fost cercetate de arheologi. Au rămas însă locuri tranzitate de ciobani și pădurari, puținii oameni care mai ajung la ele.
Se încarcă comentariile...
