Măsurători la Cetatea dacică Blidaru din Munţii Orăştiei, situl UNESCO preluat de CJ Hunedoara

Cetatea Blidaru. FOTO: CJ Hunedoara.

Topografii au urcat la Cetatea dacică Blidaru pentru a face măsurătorile necesare clarificării regimului juridic al sitului UNESCO.

Angajaţii firmei de topografie, cu care Consiliul Judeţean Hunedoara a încheiat un contract de prestări servicii, au urcat în cetatea dacică de la Costeşti-Blidaru, pentru a face măsurătorile necesare clarificării regimului juridic al sitului.

„Prin realizarea măsurătorilor topografice se au în vedere, în prima etapă, determinarea suprafeţelor aferente zonei 1 şi zonei 2, identificarea proprietăţilor prin suprapunerea cu schiţele de carte funciară veche. Odată identificate suprafeţele, se trece la etapa a II-a când vor avea loc discuţii cu proprietarii - persoane fizice - sau urmaşii acestora, cu asociaţiile composesorale, agenţii economici, instituţiile care au în administrare suprafeţe de teren aflate în proprietatea publică a statului român, în vederea cedării dreptului de proprietate în favoarea Consiliului Judeţean Hunedoara şi demararea procedurilor de expropiere pentru cauză de utilitate publică în cazul proprietarilor cu care nu se ajunge la o înţelegere concretă”, a informat Consiliul Judeţean Hunedoara.

Măsurători terestre au avut deja loc la cetatea dacică de la Costeşti- Cetăţuie. În zilele următoare, topografii vor urca pentru măsurători de specialitate la cetăţile dacice Piatra Roşie şi Băniţa. Operaţiunile aflate în derulare sunt parte a procedurii de preluare în administrare şi înscriere a cetăţilor dacice în patrimoniul judeţului Hunedoara, conform prevederilor Legii nr. 23/ 2020.

Peste două milenii de istorie
Cetatea dacică Blidaru a fost construită în secolul I î.Hr. şi avea, potrivit istoricilor, şi un rol de a proteja Sarmizegetusa Regia împotriva cuceririi romane. Blidaru a fost una dintre cele mai puternice fortăreţe militare ale dacilor. Cetatea Blidaru avea o formă trapezoidală, ziduri puternice din piatră ridicate într-un stil elenistic, pe care dacii l-au adaptat propriilor nevoie şi turnuri patrulatere. „Pentru cetatea de la Blidaru s-a folosit murus dacicus atât la ridicarea zidurilor incintei trapezoidale, cât şi la cele 6 turnuri patrulatere aflate pe traseul ei. În aceeaşi tehnică a fost ridicat şi primul palier al  unui turn amplasat în interiorul fortificaţiei. La ridicarea zidurilor au participat meşteri greci, pe unele din blocuri fiind incizate litere greceşti precum Θ şi Ɔ. Aceste litere şi alte similare apar incizate pe blocuri în aproape toate cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, fiind considerate semne de pietrar care marcau locul exact al unui bloc într-o anumită parte a zidului”, informează cetăti-dacice.ro. Cetatea Blidaru, a cărui distrugere ar fi avut loc în timpul celui de-al doilea război cu Traian, din anii 105 - 106 p. Chr., a rămas un reper pentru pasionaţii de istorie antică.

Monumentele ascunse
La Blidaru, vizitatorii pot vedea cum arăta una dintre marile cisterne de alimentare cu apă păstrate din vremea dacilor. Construcţia de formă paralelipipedică, cu pereţii tencuiţi cu cărămidă, nisip şi var, avea o capacitate de aproape 200 metri cubi şi era alimentată cu apa unui izvor, printr-o conductă de lut ars. O altă cisternă, bine conservată, a fost săpată în stâncă şi căptuşită cu scânduri. În apropiere, în locul numit Pietroasa lui Solomon, au fost găsite urmele unor temple patrulatere cu coloane, precum şi alte vestigii. În Poiana Perţii, un loc învecinat cetăţii dacice Blidaru, se află un turn antic misterios, impresionant dar puţin cercetat de-a lungul timpului. Monumentul istoric ar putea reprezenta una diintre atracţiile turstice ale zonei, însă puţini români ştiu despre existenţa sa şi mai puţini cunosc locul unde se află. Cercetările ştiinţifice de la Blidaru nu au vizat decât o mică parte din zona cetăţii, iar cele mai mari campanii arheologice s-au derulat în anii 1950, cu tehnologia acelor vremuri. În anii 1970, autorităţile au intenţionat, pe lângă reabilitarea aşezării, să amenajeze şi un funicular de doi kilometri, pentru a le facilita accesul turiştilor. Instalaţia de funicular nu a mai fost înfiinţată.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Teoriile bizare despre Sarmizegetusa Regia ale „savanţilor“ din anii '90: cuiul dacic care nu ruginea şi oraşul subteran

Secretele celor mai prospere oraşe antice dispărute: capitala întemeiată de romani şi coloniile greceşti înghiţite de mare 

Cinci ani de la descoperirea fabuloasă din Sarmizegetusa Regia. Soarta cererii de recompensă pentru matriţa unică în lume