FOTO Secretele lacurilor glaciare din Retezat. Unde se află „minunile albastre“ din inima munţilor
0
O mulţime de trasee turistice îi duc pe iubitorii de munte spre cele mai frumoase lacuri glaciare din Retezat, zecile de întinderi albastre care împodobesc căldările şi versanţii masivului.
Masivul Retezat adăposteşte cel mai mare număr de lacuri glaciare din lanţul muntos al Carpaţilor. Superlativele sale sunt Lacul Bucura - cel mai întins lac din ţară, Lacul Zănoaga - cel mai adînc şi Lacul Custura Mare – aflat la cea mai mare altitudine, însă pe întinderea Parcului Naţional Retezat se găsesc aproape 100 de „podoabe”, dintre care circa 40 sunt mari şi mijlocii, iar alte câteva zeci au rămas doar ca ochiuri de apă care seacă uneori în verile secetoase.
Lacurile glaciare s-au format în căldările gheţarilor preistorici, prin acumularea apei provenite din ploi şi zăpezi şi prin scurgerile izvoarelor. „Aceste ochiuri de mare, cum sunt denumite de ciobani, îşi au originea în acţiunea de dăltuire a reliefului de către gheţarii care acopereau cu mii de ani în urmă înălţimile munţilor. Ele au rămas mărturii după retragerea platoşelor de gheaţă odată cu revenirea la o climă mai blândă. În căuşurile roase de presiunea gheţarilor s-au adunat apele izvoarelor care, înainte de scurgerea spre văile adinei, poposesc la adăpostul barajelor formate de morene. Avînd asigurată primenirea permanentă din izvoare, majoritatea lacurilor au apa oxigenată şi limpede, constituind medii prielnice pentru păstrăvi”, informa cercetătorul Nae Popescu, autor al volumului „Monografia Retezatului” (1973).
Ţinutul nordic - Lacul Pietrele
Lacurile din zona versanţilor nordici ai Retezatului aparţin bazinelor hidrografice Râuşorul, Nucşoara, Părosul Mare şi Râul Alb, iar majoritatea se află la altitudinea de peste 2.000 de metri Cele mai cunoscute sunt Lacul Ştevia, din bazinul Râuşorul, lacurile Pietrele, Galeş, Tăul dintre Brazi (nu are origine glaciară) şi Zănoagele Galeşului din bazinul Nucşoarei, lacul Groapele din bazinul Părosu Mare şi Lacul Văsielu, din zona Râului Alb. Alte lacuri de pe versanţii nordici sunt: Stânişoara, lacurile Pietricelele (patru) şi alte şapte lacuri mai puţin însemnate din Valea Rea.
Lacul Pietrele. Foto: Lucian Ignat
Ţinutul estic - Tăul Ţapului
Lacurile de pe versantele estice ale Retezatului aparţin căldărilor greu accesibile, aflate la obârşia Râului Bărbat. „Sunt cinci lacuri mari, trei mai mici şi alte patru ochiuri de apă. Pe latura nordică a văii, în căldările cu acelaşi nume se găsesc: Tăul Ţapului, cu insula sa şi Tăul Adânc sau Păpuşa. Pe partea opusă a văii, în căldările la fel de abrupte se ascunde lacul Custura Mare (la 2.270 metri) socotit până acum cel mai înalt lac din Carpaţi, şi mai jos sînt etajate lacul Custura Mică şi vecinul mai puţin important dar pitoresc Tăuleţul Custurei. În căldările înguste, suspendate de „pintenul" Custurii, se ascund 4 - 5 lăcuşoare ştiute numai de capre negre şi de alpinişti. Pe treapta mijlocie a căldării, unde curge pârâul Custura, se află lacul Ciumfu Mare, iar în căldarea situată la est, numită Cimfu Mic, încă două lacuri mai mici”, informa autorul Monografiei Retezatului. Pe latura sudică a crestelor Tăurile Păpuşii, lacurile din Drăgşanu şi Lacul Buta, Tăul fără Fund şi lacul Soarbele completează peisajul hidrografic din zona estică a Retezatului.
Tăul Ţapului. Foto: Marius Turc.
Zona centrală - Lacul Bucura
Lacurile din versantele sudice ale Retezatului central aparţin bazinului Lăpuşnicul Mare, cel mai important din masiv, ca întindere. În valea Peleaga se află lacul Peleaga sau lacul Ghimpele, iar în căldarea laterală suspendată lacul Peleguţa. În valea Bucura, se aglomerează cele mai multe lacuri.
„Marele amfiteatru care adăposteşte valea Bucura se împarte în două compartimente: căldarea Bucurei, la est, şi Zănoaga Bucurei, la vest. În partea estică se află lacul Bucura, cel maî întins lac din Carpaţi, locul cel mai des vizitat de turişti; în apropiere, Bucurelul, este situat pe o platformă, la vest de lacul Bucura. Spre vest, la limita celor doua compartimente amintite mai sus, sînt încă două lăculeţe. În Zănoaga Bucurei se înşiră, începînd din zona jnepenişului, cele mai originale şi pitoreşti lacuri glaciare de la 1 910 m şi pînă la 2 240 m altitudine, fiecare din ele licărind pe treptele căldărilor glaciare: lacul Lia, lacul Ana, lacul Viorica, lacul Flanca, Tăul Agăţat, terminîndu-se în plină stîncărie cu Tăul Porţii. În afară de acestea, în jurul Tacurilor Florica şi Viorica „gravitează" încă şase lăcuşoare”, se arată în Monografia Retezatului. În văile şi căldările din aceeaşi zonă mai pot fi văzute Lacul Slăveiul, Tău Turcel, Tăul Răsucit, Tăul Urît, Tăul Ascuns, lacul judele Mic şi lacul Judele Mare şi alte şase lacuri grupate câte trei în căldarea Judele Mare. În căldarea Zănoagei s-a format lacul Zănoaga, cel mai adînc lac alpin, iar mai jos, Tăul Zănoguţa, înconjurat de jnepeniş şi Tăul Spurcat.
Lacul Bucura. Foto: Lucian Ignat
Zona vestică - Lacul Zănoaga
Lacurile din versantele vestice ale Retezatului apar în bazinul hidrografic Zlătuia – Zlata, în zona Rezervaţiei ştiinţifice Gemenele. Aici se află lacurile Zănoaga Mică şi Zănoaga Mică, lacurile Aradeşul Mare şi Aradeşul Mic, Lacul Cîrligul, Tăul Secat, Tăul Negru, Lacul Caprelor şi Lacul Iezilor. Tot aici se mai află doua lacuri vestite pentru frumuseţea lor: lacul Gemenele şi Tăul Ştirbul, etajate unul pe terasa plină de jnepeni şi zimbri, celălalt pe platforma cu lespezi de sub Poarta Bucurei.
Foto: Lucian Ignat
Cele mai importante lacuri glaciare din Retezat:
Lacul Ana (la 1990 de metri altitudine) este învecinat lacurilor Lia şi Viorica. Are o suprafaţă de peste trei hectare şi o adâncime maximă de 11,5 metri. Este alimentat din pârâul unei cascade şi este populat de păstrăvi. Apele lui se revarsă în Lacul Lia.
Lacul Bucura, (la 2040 metri altitudine) are aproape nouă hectare şi este cel mai întins lac din Masivul Retezat şi, totodată, cel mai întins lac glaciar din România. Adâncimea sa maximă este de 15,5 metri. Pe malul lacului se află un refugiu Salvamont şi se poate campa. De asemenea, este unul dintre cele mai vizitate lacuri din Retezat.
Lacul Florica (la 2090 metri altitudine) este al treilea lac în traseul circuitul lacurilor înşirate. Are o suprafaţă de un hectar şi o adâncime maximă de şase metri. Se află în imediata apropiere a Lacului Viorica, de care este despărţit de o cascadă de aproximativ 20 de metri.
Lacul Galeş (la 1990 de metri altitudine) ere o suprafaţă de 4,5 hectare şi o adâncime de până la 10 metri. S-a format din torentul care coboară din cele trei lacuri cunoscute ca Zănoagele Galeşului, iar din el izvorăşte pârâul Izvoarele Galeşului, ce face legătura cu Tăul dintre Brazi.
Lacul Gura Apei este un baraj artificial construit între anii 1975 şi 1986 pe valea Râului Mare. Are o întindere de peste 400 de hectare şi se află în la intrarea în Parcul Naţional Retezat.
Lacul Lia (la 1910 metri altitudine), cu o suprafaţă de 1,35 de hectare, are o formă triunghiulară şi este alimentat dintr-un izvor care se revarsă din Lacul Ana. Este cel mai bogat lac în păstrăvi.
Lacul Peleaga (la 2122 metri altitudine), cu o suprafaţă de 1,8 hectare se află sub cele mai înalte vârfuri ale Retezatului, Peleaga şi Păpuşa. Lacul este locul de destinaţie pentru cele mai multe dintre traseele montane din Retezat.
Lacul Pietrele (1990 metri altitudine) are o adâncime mică, de un metru şi o suprafaţă de 0,4 hectare. Este un loc de popas preferat de turiştii care urcă de la cabana Pietrele spre vârfurile Bucura II, Stănişoara şi Custura Bucurii.
Lacul Stănişoara (la 2000 metri altitudine) se află în căldarea Retezatului, la poalele vârfului Retezat, înalt de 2485 de metri. Are o adâncime de un metru şi este învecinat altor două lacuri, Zănăguţele Stânişoarei I şi II.
Lacul Stevia (la 2070 metri altitudine) are o adâncime de 10 metri li o suprafaţă de 0,7 hectare. Este mai puţin accesibil, iar împrejurimile sale sunt în cea mai mare parte a anului acoperite cu zăpadă.
Lacul Viorica (la 2070 metri altitudine) are forma unui corn, iar în apropierea lui se găsesc lacurile Florica şi Ana, dar şi un ochi de apă, din a cărei suprafaţă trei sferturi este acoperită cu turbă.
Lacul Ciumfu Mare (la 2040 metri altitudine) este locul de revărsare al pârâului Custurii şi la rândul lui formează un pârâu şi o cădere de apă de câteva zeci de metri. Lacul este înconjurat de potecile ciobăneşti care ajung la Stâna de Râu.
Tăul Agăţat (la 2208 metri altitudine) este alimentat de izvoare subterane, iar de pe marginea lui turiştii au parte de o panoramă impresionantă a masivului Retezat.
Tăul dintre Brazi (la 1710 metri altitudine), aflat pe Valea Galeşului, este înconjurat de o pădure de molid care îi dă un aer misterios. Nu este un lac glaciar.
Lacul Păpuşii (la 2150 de metri altitudine) se află la poalele vârfurilor Păpuşa şi Ţapu. Are o adâncime de patru metri, iar accesul până la el este dificil.
Tăul Porţii (la 2260 metri altitudine) este lacul aflat la cea mai mare altitudine din Retezat, iar zăpezile îl înconjoară în cea mai mare perioadă a anului.
Tăul Ţapului (la 2130 metri altitudine) este unul dintre lacurile greu accesibile din Parcul Naţional Retezat. Se află sub Porţile Închise, între stânci.
Tăurile Custurii (la 2226 metri altitudine) sunt două lacuri învecinate, din Căldarea Vârfului Custura de 2475 metri, adânci de până la nouă metri. Pârâul lor firmează Cascada Ciumfu Mare.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
