Longinus, eroul roman care s-a sinucis pentru a nu-şi trăda imperiul. Povestea generalului luat prizonier de Decebal
0
Unul dintre episoadele cele mai emoţionante din timpul războaielor daco-romane s-a petrecut, potrivit legendei, în vecinătatea aşezări de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Autorii antici au relatat moartea generalului roman Longinus, capturat de regele Decebal prin vicleşug, pentru a fi folosit ca monedă de schimb pentru recuperarea teritoriilor pierdute de daci. Legenda spune că mormântul său a fost locul actualei biserici de la Densuş.
Scene de o însemnătate profundă s-au petrecut în timpul războaielor daco-romane din primii ani ai secolului II, d. Hr. Cele mai ample relatări i-au aparţinut istoricului latin Dio Cassius, iar evenimentele din timpul răboiului de cucerire a Daciei au fost ilustrate artistic şi pe Columna lui Traian.
Generalul roman Longinus s-a remarcat între personajele fascinante care au participat la luptele sângeroase dintre daci şi romani. Capturat de regele Decebal, Longinus s-a sinucis eroic, susţineau istoricii Antichităţii, iar potrivit unor legende mormântul său a devenit templul pe ruinele căruia în secolele următoare a fost ridicată Biserica Densuş din Ţara Haţegului. Scena în care Longinus apare în prim-plan s-a petrecut în jurul anului 102, după terminarea primului război daco-roman.
L-a capturat pe Longinus
Decebal, scria autorul antic, ceruse pace cu romanii, însă pe ascuns mai întâi şi apoi în văzul tuturor aduna oaste şi îşi chema în ajutor vecinii pentru a elibera teritoriul cucerite de împăratul Traian. „Spunea că dacă-l vor părăsi pe dânsul, şi ei vor fi în primejdie; că mai uşor şi mai sigur îşi vor păstra libertatea, ajutîndu-l în luptă, înainte ca el să fi suferit vreo nenorocire. Însă privind nepăsători cum sînt nimiciţi dacii, mai pe urmă vor ajunge ei înşişi robi, căci vor rămîne fără aliaţi”, relata Dio Cassius, autor al Istoriei Romei.
Regele dac a trimis soli în Moesia şi a încercat să îl ucidă pe Traian, prin vicleşug, însă nu a reuşit. A luat atunci decizia de a-l captura pe Longinus, generalul garnizoanei romane de ocupaţie din Dacia, ca în schimbul lui să primească teritoriile înapoi. Scena este relatată astfel de Dio Cassius. „Atunci Decebal chemă la dânsul pe Longinus, comandantul unei legiuni, a cărui dârzenie o simţise în luptele purtate cu el şi, după ce-l convinse să vină, cu gând să-l facă să i se supună, îl prinse şi-l întrebă de faţă cu alţii despre planurile lui Traian. Pentru că Longinus nu voia să mărturisească nimic, îl ţinu sub pază, dar nelegat. Decebal trimise apoi un sol la Traian şi ceru acestuia - în schimbul eliberării lui Longinus - să-i cedeze ţara pînă la Istru şi să-i plătească banii care i-a cheltuit cu războiul”, informa Dio Cassius.
Istoricul antic afirma că Traian a răspuns şovăitor în faţa planurilor expuse de Decebal, nevrând să renunţe la generalul său, dar nici să cadă la învoială cu regele dac. „Traian răspunse cu vorbe îndoielnice prin care voia să arate că nici nu-l preţuieşte prea mult pe Longinus, dar nici prea puţin; că nici nu dorea să-l piardă, dar nici să-l scape cu sacrificii prea mari. Decebal mai stătea în cumpănă, neştiind ce să facă”, relata Dio Casius.
Prizonierul şi-a luat soarta în propriile mâini. „Dar între timp Longinus îşi făcu rost de otravă, cu ajutorul unui libert de-al său şi făgădui lui Decebal că are să-l împace cu Traian, pentru ca regele să nu bănuiască de loc ce are în gând şi să nu i se pună o pază aspră. Longinus scrise o scrisoare plină de rugăminţi şi o dădu libertului s-o ducă lui Traian, spre a putea să rămînă nestînjenit. După ce libertul plecă, Longinus bău otravă în timpul nopţii şi muri”, scria Dio Cassius, potrivit autorilor volumului Izvoare privind Istoria României (Editura Academiei RPR, 1964).
Cum a rămas trupul lui Longinus în Dacia
Moartea prizonierului de rang înalt nu l-a descurajat pe Decebal. Regele dac i-a trimis un sol lui Traian pentru a-l înştiinţa că îi va oferi trupul generalului său, în schimbul libertului trimis anterior şi a altor prizonieri romani. „După această întâmplare, Decebal ceru lui Traian pe libert făgăduind să-i dea în schimb trupul lui Longinus şi zece prizonieri. Şi trimise îndată un centurion prins împreună cu Longinus, spre a aduce la îndeplinire cele cerute. Traian află de la acesta tot ceea ce se petrecuse cu Longinus. Dar nu-i trimise înapoi lui Decebal nici pe acela şi nu-i dădu nici pe libert, socotind că viaţa libertului este mai de preţ pentru demnitatea imperiului, decît înmormântarea lui Longinus”, relata istoricul roman. La scurt timp după petrecerea acestor întâmplări, armatele regelui dac au capitulat în faţa romanilor, Sarmizegetusa Regia a fost cucerită şi o parte din Dacia a fost colonizată. Decebal avea aceeaşi soartă cu a generalului roman care s-a sinucis.
Potrivit unor legende, biserica din Densuş, aflată în apropierea fostului oraş antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi construită din ruinele acestuia, a fost ridicată pe ruinee unui mausoleu dedicat generalului Longinus. Un stâlp de susţinere al turlei sale era o stelă romană ce purta inscripţia lui Longinus. „Înainte de a fi biserică a creştinilor, a fost un templu roman, unde se făceau sacrificii pentru zeul Marte. Anterior, tot aici a fost un templu al dacilor”, relata preotul Alexandru Gherghel.
Vă recomandăm şi:
Peste 10.000 de oameni au vizitat Castelul Corvinilor din Hunedoara de la începutul anului 2016. Administratorii monumentului istoric estimează că în acest an la castel vor ajunge peste 330.000 de turişti, mai mulţi în anul precedent. Hunedoara oferă turiştilor mai multe atracţii turistice de top. Cinci monumente istorice au făcut din judeţul Hunedoara una dintre principalele zone cu atracţii turistice din România.
Traianus Ulpius Marcus (53 - 117) a fost unul dintre cei mai de seamă împăraţi ai Imperiului Roman, iar renumele său este datorat şi cuceririi teritoriilor Daciei. În istoria poporului român, împăratul Traian şi-a cucerit un loc de cinste, iar urmele realizărilor sale se văd încă pe teritoriul României. O serie de lucruri despre viaţa împăratului Traian au rămas însă mai puţin cunoscute publicului larg.
Curtea de Apel Alba Iulia va da sentinţe definitive în trei dosare penale în care membrii mai multor grupări au fost deja condamnaţi de Tribunalul Hunedoara pentru infracţiuni legate de traficul unor tezaure antice valoroase, sustrase din siturile arheologice din Sarmizegetusa Regia. O grupare a traficanţilor de comori a fost deja condamnată, iar alte anchete se află la Parchet. O cantitate impresionantă de aur este căutată, încă, prin Interpol.
Folosite ca ofrande aduse zeilor, în Antichitate, 11 plăcuţe din aur nativ, dintre care opt au fost descoperite în termele daco-romane de la Germisara, iar trei aparţin aceleiaşi zone, dar provenienţa lor este contestată, se numără printre comorile uimitoare de pe teritoriul României.
Un tezaur impresionant de podoabe vechi de peste 3.000 de ani, potrivit arheologilor, a fost descoperit în urmă cu patru decenii în Peştera Cioclovina. Mii de obiecte de chihlimbar, sticlă şi faianţă compun una dintre marile comori arheologice ale României. Povestea descoperirii a fost relatată în detaliu de speologul care s-a aventurat în labirinturile subterane.
Monede antice valoroase ridicate de procurori: un stater Lysimach de aur a fost recuperat din Olanda
Mai multe obiecte antice au fost ridicate de procurorii care invstighează traficul de comori sustrase din zona Sarmizegetusei Regia, în urma unor percheziţii efetcuate la două galerii de artă din Bucureşti şi la domiciliile unor colecţionari. De asemenea, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au recuperat şi o monedă Lysimach, extrem de valoroasă.
Se încarcă comentariile...
