Video Lacul din România care crește continuu, motiv de îngrijorare. „Mai are câțiva metri până la nivelul maxim” VIDEO
0Au trecut două decenii de când apele provenite din galeriile miniere au început să acumuleze în fosta carieră minieră Teliuc (video) din Hunedoara. Lacul a crescut continuu în acest timp, spre îngrijorarea unora dintre localnici.
La două decenii de la formarea lacului Teliuc din Hunedoara, mulți localnici îl privesc cu admirație, alții vin aici la pescuit, însă unii dintre ei au început să se îngrijoreze.
„Lacul Teliuc a ajuns aproape la nivelul maxim. A crescut peste un metru în ultimele trei – patru luni. Mai are vreo șase – șapte metri până să ajungă la drumul din jurul lui și crește cam 2 poate chiar 3 centimetri pe zi. Am măsurat nivelul la care a ajuns apa adesea în ultimii ani și observat rapiditatea cu care a crescut. Într-un doi – trei ani această carieră proiectată la o adâncime de circa 200 de metri va fi umplută până la refuz de apă”, spune un localnic din comuna Teliucu Inferior.
Cea mai mare temere a localnicilor este că pe măsură ce nivelul apei va crește riscul ca anumite porțiuni din malul stâng al lacului să cedeze presiunii apelor va fi tot mai ridicat.
„Se văd alunecări de teren pe ambele maluri. O surpare de câțiva zeci de metri poate fi observată pe malul drept. Pe fundul lacului sunt o mulțime de galerii subterane, unele se întind pe sub dealurile Nădăștiei și Silvașului, la mai mulți kilometri, până la Ocolișul Mare, unde era exploatat un zăcământ de dioxid de carbon. Bineînțeles, galeriile și puțurile sunt inundate. Apa infiltrată poate produce mari probleme așezărilor din împrejurimi, la fel și surpările și creșterea necontrolată a nivelului lacului. Teliucul va fi primul sat afectat dacă lacul va continua să crească”, este de părere un fost miner din localitate.
În anii trecuți, autoritățile din Teliucu Inferior plănuiau transformarea lacului aflat în patrimoniul societății de stat Minvest într-o zonă de agrement, însă unii specialiști din minerit resping această idee, din cauza riscurilor asociate lacului.
Curenții din apa care atinge în unele locuri o adâncime de circa 100 de metri sunt puternici, astfel că scăldatul și intrarea cu ambarcațiuni pe lac sunt interzise. Malurile sunt abrupte și greu accesibile, iar în unele zone prezintă probleme de stabilitate.
Un drum local care înconjoară lacul este folosit însă ca acces într-un depozit de lemne, fiind tranzitat zilnic de camioane încărcate cu lemne.
Două lacuri în comuna Teliucu Inferior
Doar cinci kilometri despart Lacul Cinciș din Hunedoara de lacul Teliuc, ambele lacuri de acumulare situate pe teritoriul comunei Teliucu Inferior din Hunedoara, o localitate minieră cu o istorie de peste două milenii.
Lacul Cinciș a fost înființat la începutul anilor ’60, pe valea Cernei, pentru a asigura aprovizionarea cu apă a Hunedoarei și în Combinatul siderurgic Hunedoara.
Întinderea de apă a cuprins vetrele a cinci sate și cătune de pe valea Cernei, iar sute de localnici au fost strămutați în satul Cinciș - Cerna din Hunedoara, înființat pe un deal, în vecinătatea lacului, în 1962.
În timp ce lacul a servit ca sursă primară de apă pentru nevoile Hunedoarei și ca zonă de agrement a hunedorenilor, barajul lacului Cinciș s-a dovedit extrem de util pentru atenuarea viiturilor de pe valea Cernei.
La începutul anilor ’60, când sute de muncitori construiau barajul Lacului Cinciș, satul Teliuc de la poalele acestuia se afla în plină expansiune.
În localitatea minieră au fost construite primele blocuri de locuințe pentru familiile de mineri, un stadion și câteva clădiri publice, iar drumul Hunedoara – Teliuc – Toplița, care traversa comuna spre izvoarele Cernei, a fost modernizat.
În centrul așezării, pe malul drept al Cernei – râul deviat pentru nevoile exploatării miniere, călătorii găseau cariera minieră Teliuc aflată și ea în expansiune.
„Pe malul drept, se înşiruie casele albe, înecate în verdele întunecat al pădurii şi-n verdele proaspăt al pajiştilor. Iar pe malul stâng... Malul stâng este o uriaşă falie stacojie, tăiată în munte, lungă de un kilometru şi înaltă de peste 50 de metri. De departe, roşul ei aprins este atât de neverosimil, atât de nemineral, încât fără să vrei te gândeşti la un organism viu secţionat de o lamă uriaşă. Abia după câteva minute, retina se adaptează surprinzătorului tablou şi roşul muntelui devine un ciudat univers cromatic, cuprinzând toate culorile curcubeului. Acest univers cromatic este mina de fier. Suntem în Teliuc”, informa un reportaj publicat în 1955, de Barbu Ungureanu, în revista Flacăra.
Stâncile sfărâmate prin pușcare
În anii ’60, cariera minieră Teliuc se afla la începutul dezvoltării sale. Stâncile de minereu amestecat cu calcar, șisturi și cuarț erau dinamitate, sfărâmate și încărcate în vagonete și camioane, care le aduceau în furnalele din Hunedoara și Călan.
Șiruri de explozii cutremurau așezarea minieră, în timp ce dealurile din jur erau dezvelite, iar pereții carierei erau ciuruiți de noi galerii și orizonturi. Una dintre explozii a fost atât de puternică, încât suflul ei a devastat în vara anului 1961 întreg satul și un cartier de la marginea Hunedoarei. Atunci, au explodat mai multe torpile, din neglijența unor artificieri, iar cel puțin zece oameni au murit.
Lucrările în carieră au continuat în următorii ani. Investiții importante au fost făcute în mina Teliuc, unde cele mai multe orizonturi de exploatare erau la suprafață, în uriașa carieră, conectată printr-o rețea de funiculare cu combinatul siderurgic Hunedoara și, până în anii ’60, legată printr-o cale ferată de combinatul metalurgic din Călan.
Minele de fier din Teliuc și Ghelari au fost închise în anii 2000, iar apa izvorâtă din gurile de mină abandonate pe fundul uriașului crater a transformat vechea carieră într-un lac închis, aflat în continuă creștere.
Se încarcă comentariile...
