Ultimele știri ⏱️Război în Ucraina Război în Israel Istoria zilei

Ferencz Marton este deveanul care a cioplit pentru prima dată în lume o vioară din marmură la care se poate cânta AUDIO

adevarul

Publicat: 17.02.2011 06:32

Ultima actualizare: 10.08.2022 02:19

Instrumentul este funcţional, are cutie de rezonanţă, corzi, dispozitiv de acordaj şi cântăreşte de trei ori greutatea unei viori normale. Vioara de piatră a fost folosită în mai multe concerte în Ungaria şi Germania. Ascultaţi cum sună o vioară din marmură de Carrara în acordurile lui Vangelis.

Solista Erzsebet Dancs cântând la vioara din marmură

Talentul lui Ferencz Marton pare, privit din afară, vecin cu miracolul. Deveanul poate să facă din marmură tot ce-i trece prin cap, mingi de fotbal sau şeminee, bocanci sau pantofi de sport, sigle de organizaţii francmasonice sau, de ce nu, delfini ori capete de lei.

"Bocăncei" care nu prea ţin de cald

Un geamanta din piatră care gol are 700 de kilograme

Ferencz Marton se poate lăuda însă cu o perfomanţă de-a dreptul stupefiantă. Deveanul a realizat pentru prima dată în lume o vioară din marmură albă de Carrara. Şi dacă ar fi doar atât, ar trebui să-i admirăm talentul. Dar e mai mult. Instrumentul este funcţional.

„Am lucrat un an de zile la ea. Cinci luni în ritm alert. Este goală pe dinăuntru, aşa cum trebuie să fie orice vioară şi are toate funcţionalităţile instrumentului clasic. În timp ce progresam cu lucrarea am fost asistat de un specialist în viori care mi-a dat toate informaţiile ca instrumentul muzical să iasă perfect”, a spus meşterul. La nobleţea marmurei, au fost adăugate inserţii din lemn de trandafir care susţin sistemul de corzi. „Vioara a fost prezentată în Germania ca un vârf al talentului meşteşugăresc de către firma maghiară la care lucram în acea perioadă. O artistă cunoscută din Ungaria a prezentat chiar un concert la instrumentul din marmură, cu toate că acesta e mult mai greu decât o vioară obişnuită”, a spus Ferencz Marton.

LOGO-ul care atestă în toată UE, mai puţin România, că Ferencz Marton este cioplitor în piatră

Semnul masonic

Vioara cioplită de hunedorean are 4,1 kilograme, de trei ori mai mult decât omoloaga sa din lemn, iar plăcuţele de marmură din care e alcătuită au doar 4 milimetri grosime. „Instrumentul face parte din expoziţia permanentă a lucrărilor de palmares pe care o are deschisă firma maghiară unde am executat-o”, a spus Ferencz Marton.

Vioara este expusă la sediul firmei unde a lucrat Ferencz Marton

Lucrări la Casa Poporului

Celebra Casă a Poporului de la Bucureşti este plină de lucrări în marmură pe care ştanţa M177, a cioplitorului Ferencz Marton, dovedeşte aportul acestuia. „Am fost cooptat în echipa de cioplitori care au lucrat pentru Casa Poporului. Ani în şir am lucrat frize, ornamente de tot felul în marmură. Nu am fost niciodată acolo, dar aş fi curios să văd dacă aş recunoaşte ceva făcut de mine”, a spus Ferencz Marton.

Meşterul a dobândit în cei 11 ani cât a lucrat în Ungaria după 1989 atestatul de cioplitor profesionist în marmură. El are înregistrat un simbol oficial al mărcii sale profesionale. „Este practic un blazon care atestă expertiza deplină în realizarea oricăror lucrări în piatră. E păcat că în România nu există aşa ceva. Intenţionez să aduc şi aici acest tip de recunoaştere a calificării cioplitorilor”, a explicat Ferencz Marton.

Un pantof sport de Carrara

Întrebări şi răspunsuri

Se plătea bine munca de cioplitor înainte de 1989?
Am câştigat şi 10.000 de lei pe lună când lucram pentru Casa Poporului. Erau circa patru salarii medii în acele vremuri.
Cum faceţi ca să nu „ciobiţi” lucrările?
Sunt profesionist. Ascult cum sună piatra când o lovesc şi ea îmi spune când nu mai pot continua.
V-aţi gândit să mai faceţi şi alte viori din marmură?
Nu. Ar fi o copie a celei dintâi şi nu ar mai avea aceeaşi valoare. Din câte ştiu aceea e unică în lume.

Ce-i place
„Îmi place să cioplesc în marmură şi să mă rog, să intru în comuniune cu Dumnezeu”, a spus Ferencz Marton.

Ce nu-i place
Neseriozitatea şi amatorismul unor semeni, care îl dezamăgesc prin atitudinea lor superficială.