Colonia de la „Polul sărăciei”, demolată după un secol. Comuniştii au ridicat un zid în jurul ei de ruşinea lui Ceauşescu
0„Colonia” în care locuiesc cele mai sărace familii de romi va fi demolată. Localnicii spun că din cauza mizeriei, în vremea lui Nicolae Ceauşescu au fost ridicate garduri de beton, pentru ca locul rău-famat să nu fie văzut de fostul preşedinte.
Peste 50 de familii de romi care locuiesc într-unul dintre cele mai rău famate cartiere din judeţul Hunedoara, colonia muncitorească din Aninoasa, vor fi evacuate, iar casele vechi de aproape 100 de ani în care stăteau cu chirie vor fi demolate. Decenii în şir, „colonia” din Valea Jiului, aflată pe marginea Drumului Naţional 66A, a fost faimoasă din cauza mizeriei şi a sărăciei.
Înaintea unei vizite efectuată de Nicolae Ceauşescu, în anii 1970, în oraşele miniere, povestesc oamenii din Aninoasa, locul a fost împrejmuit cu garduri de beton pe marginea şoselei, ca preşedintele ţării să nu vadă condiţiile de trai ale ocupanţilor săi. Zidurile au fost demolate cu timpul, dar situaţia oamenilor nu s-a schimbat.
„În acea colonie locuiesc în prezent 59 de familii, din acest motiv am vom construi un bloc social cu 60 de apartamente, să îi mutăm pe toţi în condiţii civilizate. Apoi vom ecologiza zona respectivă”, spune Nicolae Dunca, primarul Aninoasei.
Cartierul rău famai din cel mai sărac oraş
„Colonia” părăsită de foştii mineri, mutaţi la blocuri în anii 1980, şi ocupată treptat de familiile de romi se numără printre cele mai vechi din Valea Jiului. Cartierul de case părăginite şi fără utilităţi, cu drumuri de noroi şi curţi pline de gunoaie a fost „emblema” prin care străinii locului făceau cunoştinţă cu Aninoasa, primul oraş al României intrat în insolvenţă, în 2013, după ce a acumulat datorii la bugetul de stat de aproape şase milioane de lei. Un an mai târziu, localitatea din Valea Jiului în care trăiesc 5.000 de oameni a fost salvată din pragul falimentului. Atunci, Guvernul României a alocat un ajutor de peste 3,7 milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară, bani care au fost folosiţi pentru redresarea financiară a oraşului.
Aninoasa a rămas unul dintre cele mai sărace oraşe ale României, dar şi unul dintre oraşele care se confruntă cu o criză de forţă de muncă. Primarul declara recent că oamenii care vor să muncească aici sunt greu de găsit, chiar dacă, în urmă cu câteva luni, o fabrică de cablaje auto din localitate, la care lucrau circa 120 de oameni s-a închis.
„Sunt oameni care vin şi întreabă mai întâi ce salariu vor primi. Când li se spune de salariu minim zic: <<Domnule, pentru aşa ceva nu merită să mă duc>>. Din experienţa mea, cei mai mulţi angajatori mari, din multinaţionale, dau un salariu minim în prima fază, dar după două - trei luni, dacă văd că angajaţii sunt serioşi, le merge mâna şi nu comentează le mai măresc salariul. Ei vor din prima tură salariu imens, cu muncă puţină. Nu se poate aşa ceva, trebuie să muncim dacă vrem bani”, relata, recent, Nicolae Dunca.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Unul dintre cele mai sărace oraşe ale României trece printr-o nouă criză după ce în urmă cu patru ani a fost salvat de la faliment, cu ajutorul fondurilor guvernamentale. De această dată, criza este cauzată de lipsa oamenilor care vor să muncească.
Cei mai vechi locuitori ai Văii Jiului purtau numele de momârlani. Se spune despre ei că sunt urmaşii dacilor în acest ţinut de munte, în care urbanizarea a dus la alterarea tradiţiilor seculare, păstrate însă cu sfinţenie de comunitatea din ce în ce mai restrânsă din aşezările rurale de munte.
Nicolae Iorga a ajuns în ţinutul Văii Jiului la începutul secolului XX, iar în anul 1906, marele istoric descria Petroşaniul în volumul „Neamul Românesc şi Ţara Ungurească”, prezentându-l ca „iadul negru”, în care veniseră străini din toate colţurile Europei dornici să se îmbogăţească din exploatarea cărbunelui.
Se încarcă comentariile...
