Cetatea dacică Piatra Roşie, cercetată de arheologi după 17 ani. Ce secrete ascunde aşezarea din munţi VIDEO
0
Arheologii au revenit, după 17 ani, la Cetatea dacică Luncani – Piatra Roşie din Munţii Orăştiei, pentru a continua cercetările.
UPDATE: Cercetările arheologice din ultimele zile au dus la descoperirea unui edificiu, de formă circulară, care cuprinde absida şi încăperea rectangulară nvecinată ei de pe terasa I.
Construcţia circulară descoperită prezintă asemănări cu marele sanctuar circular de la Sarmizegetusa Regia şi ar putea data din aceeaşi perioadă antică. La fel ca în cazul marelul templu circular din Sarmizegetusa Regia, o ramificaţie a drumului pavat duce spre ea. Cercul de piatră care nu a fost observat de arheologi în 1949 reprezintă baza unei construcţii monumentale antice, despre al cărui rol arheologii au fost rezervaţi în a se pronunţa. Totuşi, ne este exclus ca edificiul dacic să fi fost un templu.
Ştirea iniţială:
O nouă campanie de cercetări arheologice are loc, în aceste zile, în Cetatea dacică Luncani – Piatra Roşie, din Munţii Orăştiei, iar rezultatele se anunţă spectaculoase.
GALERIE FOTO CU CETATEA PIATRA ROŞIE
În 1949 au avut loc cele mai ample săpături arheologice la Piatra Roşie, iar cea mai recentă campanie de cercetări sistematice datează din anul 2004.
Zece locuri în care dacii şi-au ascuns comorile de aur. Cum au fost descoperite tezaurele fabuloase
Urşii dau târcoale Sarmizegetusei Regia. Relatări savuroase despre întâlnirile cu sălbăticiunile
Potrivit arheologilor, obiectivele din campania actuală sunt cercetarea construcţiei mici cu absidă precum şi a laturii sudice a incintei principale. Cercetările, finanţate de Consiliul Judeţean Hunedoara, sunt efectuate de Universitatea Babeş-Bolyai, în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Muzeul Judeţean Mureş.
Cetatea dacică Piatra Roşie. VIDEO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Povestea cetăţii Piatra Roşie
Cetatea dacică Piatra Roşie a fost ridicată pe stâncă deasupra Văii Luncanilor în vremea regelui Burebista, iar multe dintre vestigiile sale nu şi-au dezvăluit încă secretele. Un astfel de monument din Patra Roşie este „drumul pavat”, unul dintre cele mai bine conservate elemente de arhitectură din situl UNESCO.
Pe o distanţă de aproape 40 de metri, pot fi văzute rămăşiţele bine conservate ale drumului cu trepte de piatră, care urcă spre platoul cetăţii. Istoricul Constantin Daicoviciu susţinea că drumul pavat începea de la intrarea în incinta II a cetăţii, adică ar fi avut o lungime cu 100 de metri mai mare decât cea vizibilă în prezent, însă alţi arheologi i-au contrazis susţinerile.
În Piatra Roşie au fost descoperite mai multe scuturi de fier antice, bogat împodobite cu reprezentări ale unor animale mitologice, precum şi un bust de bronz al zeiţei Bendis.
Cetatea dacică Piatra Roşie. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Cetatea face parte din sistemul de fortificaţii al Munţilor Orăştiei, se află în sectorul de V al Platformei Luncanilor, pe o stâncă de calcar jurasic, izolată de peisajul împrejurător, singura cale de acces fiind o şa îngustă apărată, de altfel de un turn dacic construit într-un punct obligatoriu de trecere, informează un raport publicat în Cronica Cercetărilor Arheologice.
Cetatea dacică Piatra Roşie. Video, pe larg
Aşezarea avea rolul de a supraveghea şi de a preîntâmpina atacurile, care ar fi venit din direcţia Văii Mureşului – Valea Streiului – Valea Luncanilor. Dealul (altitudine 823 m) se află între două văi (Valea Roşie şi Valea Stângului) şi deţine o poziţie de necucerit datorită prăpăstiilor.
Cetatea dacică a fost redescoperită în secolul al XIX-lea, iar primele cercetări arheologice ample au avut loc în vara anului 1949 (iunie-septembrie) sub conducerea lui C. Daicoviciu, în urma cărora a fost publicată monografia Cetatea dacică de la Piatra Roşie, Bucureşti, 1954.
Potrivit arheologilor, cetatea a avut două faze principale de construcţie, databile în perioada secolelor I a. Chr. – I p. Chr. Într-o primă fază, pe platoul superior a fost ridicată o fortificaţie din piatră de calcar de formă patrulateră cu patru turnuri de colţ şi unul de curtină (turnurile I-V) şi alte două turnuri avansate (A-B). Ulterior, o altă fortificaţie din piatră, lemn şi pământ închidea pe latura estică cele două turnuri avansate amplasate la colţuri. Cercetările efectuate de către echipa condusă de Constantin Daicoviciu au arătat că fortificaţia a avut un singur nivel de distrugere, cel final, din timpul războaielor cu armata romană de la începutul secolul al II-lea.
Panorama Munţilor Orăştiei, văzută din Piatra Roşie. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Vă recomandăm să citiţi şi:
Fotografii document din Sarmizegetusa anilor ´80. Heliportul lui Ceauşescu şi fetele la plajă FOTO
Asaltul asupra Sarmizegetusei Regia. Ce au adus 20 de ani de anchete în dosarele aurului dacic furat
Se încarcă comentariile...
