Cele mai bizare locuri căutate în Ţara Haţegului: „Tronul străbunilor” şi aşa-zisa capitală a Daciei VIDEO
0
Ţara Haţegului este împânzită de atracţii turistice, însă câteva locuri cu o istorie controversată se numără printre cele mai căutate destinaţii ale excursioniştilor.
Ţara Haţegului oferă oaspeţilor săi o mulţime de motive pentru a o explora. Este împânzită de vestigii unice în România.
Aici se află Sarmizegetusa – ruinele primului oraş înfiinţat de împăratul roman Traian pe teritoriul cucerit al Daciei, sunt cele mai vechi biserici de piatră din România, dar şi locurile unde au fost descoperite cele mai preţioase fosile de dinozauri.
Pe lângă atracţiile turistice „clasice” ale ţinutului de la poalele Retezatului şi pe lângă frumuseţea recunoscută a acestuia, câteva locuri neobişnuite atrag an de an tot mai mulţi turişti.
Unul dintre acestea este „Tronul străbunilor”, un bolovan uriaş ascuns în mijlocul pădurii de la marginea Haţegului, pe traseul turistic spre cetatea medievală a Haţegului.
Tronul străbunilor. ADEVĂRUL
Forma proeminentă a stâncii, modelate în decursul timpului de acţiunea apei şi a vântului, a stârnit imaginaţia localnicilor, care au mai numit-o „Piatra jidovilor”, „Piatra sacrificiului” şi chiar „Scaunul lui Dumnezeu”. Însă turiştii s-au arătat şi mai entuziasmaţi de megalit, o arată numărul mare de recenzii pe care „Tronul străbunilor” de la vizitatorii săi.
Turiştii caută energia „Tronului străbunilor”
Unii dintre ei l-au considerat un monument pe care oamenii l-au cioplit în preistorie sau în vremea dacilor şi l-au folosit apoi ca loc religios. Alţi români l-au căutat pentru a se bucura de „energiile” pe care bolovanul le-ar emana.
„Are puterea de-a te energiza şi este un loc bun pentru meditaţie şi introspecţie. Rugămintea mea este de-a păstra monumentul într-o stare cât mai nealterată”, scrie Liviu, unul dintre cei care au vizitat „Tronul străbunilor”.
„Este un loc de o încărcătură spirituală şi energetică aparte. Simţi o linişte ireală aici”, transmite Paul, un alt turist care a lăsat o recenzie despre „tron”.
„Pădurea este superbă, iar locul este încărcat de energie. Aici te conectezi cu strămoşii şi cu spiritele naturii”, crede un alt oaspete al stâncii din pădurea Haţegului. „Noi nu suntem arheologi, noi suntem geofizicieni, doctori în fizică. Cine vrea să meargă la Tronul Străbunilor va avea parte de o energie foarte puternică, vindecătoare. Veţi găsi acolo spiritualitate, creştinism şi ştiinţă”, îl descria Romeo Mânzală, autor al unei cărţi dedicată monumentului.
Până în urmă cu câţiva ani, „tronul” era aproape necunoscut turiştilor şi doar forma ciudată a acestuia îi făcea pe călători să se abată de la traseul prin pădure, care porneşte de la popasul turistic de pe dealul Haţegului şi duce spre cetatea medievală a Haţegului.
Sarmizegetusa – căutată pe dealul Haţegului
„Tronul străbunilor” nu este singurul loc din pădurile Haţegului care stâneşte controverse. În apropiere, un deal de la marginea oraşului Haţeg ar fi fost locul capitalei dacilor, susţinea colonelul Constantin Zagoriţ, un cercetător din anii interbelici care prin lucrările sale a stârnit numeroase polemici în mediul academic. Teoria acestuia s-a pepetuat de-a lungul timpului, deşi a fost contrazisă de-a lungul timpului, de mai mulţi oameni de ştiinţă.
Locul unde s-ar fi aflat Sarmizegetusa. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Constantin Zagoriţ scria că aşezarea antică Sarmizegetusa se afla pe masivul triunghiular deluros, la răsărit şi în imediata apropiere a oraşului Haţeg şi de Subcetate. Mai exact, la circa 15 kilometri de ruinele capitalei Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi la 20 de kilometri, peste munţi, de Sarmizegetusa Regia. Autorul, contrazis de arheologi, nu se baza pe vestigiile descoperite, ci în principal pe observaţii militare şi geografice, adăugând că dealul indicat trebuia cercetat în detaliu de arheologic.
„Masivul deluros se află la răscrucea a trei drumuri mari care vin întâiul din Banat prin Poarta de Fier a Transilvaniei, al doilea din Oltenia prin pasurile Văii Jiului şi pe Valea Streiului Superior şi al treilea din Ardeal şi din Câmpia Tisei pe Valea Mureşului şi Valea Streiului Inferior”, scria acesta, într-o lucrare dedicată aşezării.
Potrivit cercetătorului interbelic, cetatea antică se întindea pe întregul deal, de aproape 370 de hectare, avea şase porţi, o formă de trapez şi ar fi fost înconjurată de valuri de pământ ars, cu palisade şi un şanţ de apărare.
Istoricii vremii au contrazis ipotezele lansate de colonelul Zagoriţ, motivând că locul unde s-a aflat capitala dacilor nu se putea stabili pe consideraţii militare, geografice şi topografice.
Adevărata Sarmizegetusa Regia a fost indicată de istorici ca fiind în Munţii Orăştiei, la Grădiştea Muncelului, un loc aflat la circa 25 de kilometri de dealul Haţegului.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Misterul matriţei dacilor, unică în lume, dezvăluit de omul care a găsit-o în Sarmizegetusa
Se încarcă comentariile...
