Cel mai înfiorător castel al grofilor a fost redat statului român. Ce secrete teribile ascunde ruina VIDEO

0
0
Castelul Nalaţi Fay. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Castelul Nalaţi Fay. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Castelul Nalaţi Fay din Ţara Haţegului a fost redat statului român. Monumentul are o istorie de peste două secole.

După două decenii în care Castelul Nalaţi Fay, de la marginea oraşului Haţeg, a rămas abandonat, iar timpul şi oamenii l-au distrus în mare parte, soarta monumentului istoric a fost decisă de instanţă.

GALERIE FOTO - CASTELUL NALAŢI

VIDEO - CASTELUL NALAŢI

Tribunalul Hunedoara a respins, printr-o decizie definitivă, recursul depus de presupuşii moştenitori ai foştilor proprietari ai moşiei din Ţara Haţegului, care au solicitat dreptul de proprietate asupra castelului anexelor şi curţii sale (întinse pe 13 hectare) şi a unor terenuri din împrejurimi, care însumează alte aproape 80 de hectare.

Comorile medievale ale Ţării Haţegului: cele mai vechi biserici de piatră şi castele făcute de cneji VIDEO

Prăbuşirea unui castel faimos din Ţara Haţegului. Conacul celor mai bogaţi grofi a ajuns un loc de groază VIDEO

Tenebrele castelului Nopcsa. Locul plin de secrete întunecoase trece prin mari transformări VIDEO

Anul trecut, înprocesul judecat pe fond, Judecătoria Haţeg le-a respins cererile de revendicare, pe motiv că terenurile au fost cooperativizate, fiind preluate de stat prin diverse acte normative, până la mijlocul secolului trecut, însă aceştia au contestat decizia. În cazul castelui şi anexelor sale, naţionalizate în 1948, proprietarul tabular a rămas statul român, prin Consiliul Local Haţeg.  

Castelul Nalaţi - Fay. ADEVĂRUL

„Din interpretarea prevederii legale (n.r. Legea nr.18/1991), rezultă că emiterea titlului de proprietate proprietarilor sau moştenitorilor acestora se poate face dacă sunt îndeplinite cumulativ toate condiţiile impuse de text: proprietarii sau moştenitorii acestora nu s-au înscris în  cooperativa agricolă de producţie; nu au predat sau nu li s-au preluat de stat terenuri (nu clădiri). În cauză, aşa cum în mod judicios a reţinut prima instanţa, din probele administrate nu a rezultat întrunirea condiţiilor exprese stipulate în textul legal; din contră, imobile terenuri şi construcţii proprietatea antecesorilor reclamanţilor au trecut în proprietatea statului. Din Statutul Gospodăriei Agricole colective din 1991, precum şi din poziţia exprimată  de expertul judiciar a rezultat că întreaga zonă a fost cooperativizată. Nefiind îndeplinite condiţiile de fond pentru admiterea acţiunii formulate de reclamanţi, acţiunea nu putea fi primită, indiferent dacă ar fi fost respectat termenul pentru formularea cererii de retrocedare”, se arată în decizia Tribunalului Hunedoara.


Castelul Nalaţi. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Procesul dintre Szentivanyi Kristof şi Szentivanyi Ferenc şi autorităţile din Haţeg (primăria şi comisiile locală şi judeţeană de fond funciar) a început după ce în 2005 Katalina Maria Szent Ivanyi, o presupusă rudă a Blankăi Fay (fostă proprietară a castelului), a depus o cerere de retrocedare a castelului şi a mai multor terenuri din împrejurimile sale.  Solicitarea ei a fost însă respinsă de Comisia judeţeană Hunedoara pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor. Maria Szent Ivanyi a contestat în instanţă decizia. În 2015, când dosarul încă se afla pe rolul instanţelor, femeia a murit, iar procesul a fost continuat de urmaşii săi, Szentivanyi Kristof şi Szentivanyi Ferenc.

Castelul Nalaţi foto daniel guta adevarul

Decizia instanţei readuce castelul în proprietatea oraşului Haţeg. Adrian Puşcaş, primarul Haţegului, spune că pe durata îndelungată a procesului administraţia locală nu a putut investi în reabilitarea monumentului şi transformarea acestuia într-o destinaţie turistică, însă acest lucru va putea fi făcut odată cu sentinţa favorabilă dată de instanţă.


Cstelul Nalaţi, la începutul secolului XX. Ilustrată circulată.

castelul nalati

În cele aproape două decenii în care castelul a fost lăsat în voia sorţii, clădirea înconjurată de un arboretum s-a ruinat aproape complet. Localnicii au luat din el tot ce au putut valorifica - piese de mobilier, instalaţii electrice, tocărie, elemente metalice şi duşumele. O mare parte din acoperiş s-a ruinat, împreună cu tavanele şi podurile clădirii. Podelele au fost furate sau au putrezit, ferestrele şi uşile au dispărut şi ele, iar anexele castelului s-au deteriorat complet. Parcul dendrologic al castelului a devenit o junglă, iar canalele şi fântânile s-au colmatat. 

Castelul Nalaţi Fay

Castelul Nalaţi – Fay de la marginea oraşului Haţeg a fost construit la mijlocul secolului al XIX-lea, de grofii din familia Nalaczy, înrudită cu puternicele familii Kendeffy şi Teleki. Avea două etaje şi era înconjurat de grădini şi de un parc dendrologic.


Video, pe larg.

Până la începutul secolului al XX-lea, castelul Nalaczi a trecut în posesia contelui Gyorgy Teleki şi al soţiei sale Ilona Kendeffy, care l-au lăsat moştenire fiicei lor Blanka Teleki (Fay). Aceasta s-a măritat în 1888 cu Victor Fay şi a avut o fiică, Pekri Clementina (decedată în 1960).

În Al Doilea Război Mondial, castelul a fost folosit ca garnizoană militară şi centru de evacuare pentru evrei. Astfel de unităţi, în care au fost cazaţi mii de evrei în timpul regimului Antonescu au funcţionat în mai multe judeţe, la începutul anilor ’40. În Hunedoara, castelul de la marginea Haţegului, castelul din Ilia şi sinagoga din Deva au fost locuri de cazare forţată pentru aproape 5.000 de evrei în anii războiului. Mulţi dintre ei au fost întrebuinţaţi la construcţia de drumuri şi căi ferate sau în lucrări edilitare.


Interior. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Castelul Nalaţi foto daniel guta adevarul

Castelul şi moşia familiei Fay au fost naţionalizate în 1948 şi date în folosinţă pentru o perioadă de 50 de ani Liceului de Industrii Agricole din Timişoara. Iniţial a devenit centru agricol, iar terenurile sale din jurul său au fost colectivizate.

O notă informativă a Agenţiei Centrale de Informaţii arăta că în 1952 aici ar fi funcţionat un centru pentru copii, cu vârste între 9 şi 16 ani, luaţi de la părinţii lor, după ce aceştia din urmă au fost persecutaţi de regim.

În primele decenii de comunism, castelul a fost folosit ca preventoriu TBC şi loc al taberelor şcolare.

„Se numea Preventoriu TBC pentru copii. Aici erau aduşi copiii din familii cu TBC, pentru a fi protejaţi. Vara aici aveau loc tabere. În acei ani, era foarte bine îngrijit, holurile şi sălile aveau lambriuri de mahon, iar unele au fost transformate în dormitoare. Parcul era un adevărat colţ de rai. Aleea principală era pavată cu zgură roşie, străjuită de trandafiri şi arbuşti ornamentali. Lacul era plin de nuferi şi avea şi două bărcuţe. Azi te doare sufletul să vezi ce a ajuns”, îşi aminteşte o localnică din Haţeg.

„În 1962, am stat şi eu circa trei luni în acest preventoriu. Îmi aduc aminte cu plăcere de lac, de aleea de la poartă până la castel, care trecea peste un pârâu pe un podeţ curbat din lemn, de copacii seculari, de nucii cu nuci americane de la marginea curţii”, relatează o altă localnică.

În anii ´80, a devenit secţie externă de neuropsihiatrie infantilă. În 1990, găzduia peste 90 de copii, cei mai mulţi fără aparţinători, aduşi aici de la celelalte leagăne de copii din regiune sau trimişi de la cabinetele de neuropsihiatrie din Hunedoara, Deva şi Petroşani.

„Mărturisirea medicului Nistor Helmuth de la această unitate este zguduitoare, în ceea ce priveşte regimul lor alimentar, pe o zi şi copil revenind în medie: 0,064 bucăţi ou, 28 de grame de carne integrală (aceasta însemnând inclusiv osul şi slănina), sub 5 grame de unt etc. Medicamentele: fluctuante şi insuficiente. Lipsea până şi banala folie de polietilenă cu care să se acopere saltelele, multe dintre ele putrezite acum”, informa în ianuarie 1990, ziarul local „Cuvântul Liber”.

La sfârşitul anilor ´90, casa de copii a fost desfiinţată. În 1999, autorităţile au emis un certificat de vacanţă succesorală în favoarea statului român, nefiind, până atunci, moştenitori ai grofilor, care să îl revendice. De atunci castelul a rămas abandonat.


Castelul Nalaţi. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

castelul nalati foto daniel guta adevarul

Vă recomandăm să citiţi şi:

Secretele teribile ale celebrilor baroni Nopcea. Nepotul şi-a omorât iubitul de-o viaţă şi s-a sinucis, iar unchiul devenea noaptea tâlharul „Faţă Neagră“

Cea mai cumplită poveste adevărată din Castelul Corvinilor: patimile domniţei care a sfârşit în chinuri groaznice pentru că şi-ar fi înşelat soţul, pe Ioan Torok

Elisabeta Szilagyi, regina din Hunedoara. Zece mituri despre „mama-eroină“ care l-a făcut pe Matia Corvin rege al Ungariei

Hunedoara


Ultimele știri
Cele mai citite