Cât de poluată a fost Hunedoara în „Epoca de Aur”: gazele toxice şi praful îi îmbolnăveau pe localnici, în timp ce Deva se bucura de aer curat

Combinatul siderurgic din Hunedoara a fost, nu doar unul dintre „motoarele” industriei grele din România, dar şi principala sursă de poluare pentru oraşul care avea în perioada regimului comunist 80.000 de locuitori. Un studiu realizat în anii 1970 arăta Hunedoara era cel mai poluat oraş din zonă, în timp ce locuitorii Devei se bucurau de aer curat, în ciuda învecinării cu Termocentrala Mintia.

Vestită în anii 1970 pentru combinatul siderurgic în care lucrau peste 20.000 de oameni, Hunedoara se evidenţia şi ca oraş poluat. Un studiu realizat de specialiştii de la Institutul de Meteorologie şi Hidrologie, păstrat de Arhivele Naţionale – Judeţul Hunedoara, arăta că în Hunedoara, nivelul de poluare cu praf era de până la 12 ori mai mare decât limita admisă, potrivit normelor vremii.

De asemenea, poluarea cu gaze nocive provenite din combinat avea un nivel ridicat, chiar dacă se încadra între limitele admise. Studiul a fost realizat în perioada 1969 – 1970, în care combinatul siderurgic din Hunedoara se afla în topul cele mai performante centre industriale din ţară.

Poluanţii din Hunedoara
Specialiştii au executat timp de doi ani măsurători asupra stării de poluare a aerului, în zona Hunedoarei, Devei, a Călanului şi a oraşului Simeria. În anii 1970, zona Hunedoarei era afectată de mai multe surse de poluare: Combinatul Siderurgic Hunedoara, Uzina de semicocs Victoria Călan, nodul de cale ferată Simeria, Termocentrala Mintia, ele fiind amplasate de-alungul văilor şi râurilor Cerna, Mureş şi Strei.

În Hunedoara gama de poluanţi era diversă, cuprinzând gaze şi aerosoli nocivi: dioxid de sulf, hidrogen sulfurat, monoxid de carbon, dioxid de carbon, fenoli, funingine. Autorii studiului afirmau că răspândirea poluanţilor putea fi bine caracterizată urmărind comportarea a doi trasori: dioxidul de sulf pentru gaze şi depunerile gravitaţionale pentru aerosoli. „De altfel SO2 constituie şi un gaz important din punct de vedere al noţiunii nocive, iar depunerile gravitaţionale reprezintă factorul principal care caracterizează disconfortul”, se arată în cercetare.

Combinatul poluat cu dioxidul de sulf
Valorile obţinute în urma măsurării volumului de dioxid de sulf în perimetrul oraşului Hunedoara erau ridicate, cele mai afectate zone fiind Ciuperca şi Uzina Siderurgică, în timp ce zona spitalului era cea mai puţin afectată. Dioxidul de sulf, un poluant nociv, se găseşte în concentraţii mai mari în Hunedoara, decât în Deva şi Cristur.

„Analiza evidenţiază faptul că perimetrul cel mai poluat cu SO2 se găseşte în imediata apropiere a uzinei siderurgice Hunedoara, unde concentraţiile medii depăşesc cu 45 de unităţi de gram pe metru cub. Pe teritoriul Hunedoarei, valorile crescute ale bioxidului de sulf se mai întâlnesc în perimetrul Ciuperca – Ştrand şi în perimetrul Gudroane – Buituri (40 u gram pe metru cub)”, informau realizatorii „Cercetării privind stabilirea modului de răspândire a impurităţilor în atmosferă, în zona Hunedoara – Deva – Călan”.

Oraşele Simeria şi Călan şi împrejurimile termocentralei Mintia înregistrau valori crescute de SO2 în atmosferă, dar mai reduse ca în Hunedoara. Călanul era poluat din cauza uzinei de semicocs, iar Simeria din cauza termocentralei Mintia şi a circulaţiei feroviare intense. Sudul oraşului Călan şi Deva erau mai puţin poluate. Municipiul Deva nu avea surse importante de poluare pe teritoriul ei, iar poluanţii de la Mintia erau emişi la înălţime. Concentraţiile de dioxid de sulf erau, totuşi, sub limita sanitară admisă, afirmau realizatorii studiului publicat de Institutul de Meteorologie şi Hidrologie.

Aer curat în Deva, praf în Hunedoara
Măsurătorile privind praful arătau că în perimetrul combinatului se depăşea cu şase grame pe metru pătrat limita admisă, în schimb în zona Valea Seacă şi a Ştrandului erau cele mai scăzute. Hunedoara avea mai multe surse care generau praful.

„Cunoscând faptul că limita sanitară admisă pentru concentraţiile de depuneri gravitaţionale este de 0,55 grame pe metru pătrat se constată că în întreaga zonă a municipiului Hunedoara valorile medii depăşesc această limită de mai multe ori: între 2 şi 12 ori, valoarea limitei medii admise. În Călan limita admisă este depăşită de 2 – 4 ori, iar la Mintia este puţin mai mare decât norma. Perimetrele Deva şi Simeria sunt din punct de vedere al depunerilor gravitaţionale perimetre cu aer curat, valorile medii ale concentraţiei fiind mult sub limita sanitară admisă”, afirmau realizatorii studiului, publicat de Institutul de Meteorologie şi Hidrologie.

Vă recomandăm şi:

Cum a fost primit Nicolae Ceauşescu în Hunedoara: zeci de mii de oameni au fost figuranţi în scenariul celei mai fastuoase vizite a liderului comunist

Zeci de mii de hunedoreni au fost martorii vizitei pe care Nicolae Ceauşescu a făcut-o în Hunedoara, în 1972. Pentru a-l impresiona pe liderul comunist, autorităţile din Hunedoara au transformat evenimentul într-o manifestare de proporţii, la care au fost obligaţi să participe mii de localnici.

Bancul interzis de comunişti pentru care românii erau trimişi în închisoare

Bancurile considerate "de prost gust" la mijlocul anilor 1940, după instaurarea regimului comunist, au trimis o mulţime de oameni în închisoare. Rechizitoriile păstrate la Arhivele Naţionale arată cum erau oprimaţi cei care se opuneau noului sistem. chiar şi verbal.

Petru Groza şi blestemele care l-au urmărit în dragoste. De ce a fost părăsit în ziua nunţii şi cum i-a refuzat o altă domniţă cererea în căsătorie

Petru Groza a fost un personaj istoric important din Româna secolului XX. Omul politic din Deva care a ajuns în fruntea primului guvern comunist de la 1946 a avut o viaţă personală tumultoasă. Logodna cu prima sa iubire i-a fost refuzată, iar spiritul său aventuros din tinereţe i-au transformat ziua nunţii într-un eşec total. Câteva dintre aventurile amoroase ale „burghezului roşu” au fost povestite în volumul său de memorii.

Cum a trecut Hunedoara de la comunism la capitalism: cozile nesfârşite din zilele cenuşii ale anului 1990

Hunedoara era înfăţişată, în presa locală a anului 1990, încercând să se refacă după anii în care a fost nevoită să suporte sărăcia, lipsurile şi nedreptăţile din comunism. Ziarele relatau despre problemele sociale ale comunităţii, despre lipsa alimentelor şi a mărfurilor din magazine sau despre cozile din faţa acestora. Viitorul apropiat rămânea însă cenuşiu: şomajul şi prăbuşirea industriei urmau să lovească greu în economia judeţului.