Video Rectorul SNSPA Remus Pricopie, la interviurile Adevărul, despre scandalul diplomei lui Moșteanu: „Judecățile nu se fac în presă”
0Remus Pricopie a explicat, la Interviurile Adevărul, de ce scandalurile legate de diplome apar din nou în politică, ce ar trebui să verifice instituțiile statului în cazul Moșteanu și care este impactul acestor controverse asupra guvernului, partidelor și alegerilor din București.
Profesorul Remus Pricopie, rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) și fost ministru al Educației, a analizat, în exclusivitate pentru Adevărul, cele mai recente controverse din politică, de la cazul Ionuț Moșteanu și problemele legate de diplome, până la tensiunile din partide și efectele asupra viitoarelor alegeri.
Remus Pricopie a ocupat mai multe funcții publice în domeniul Educației. A fost purtător de cuvânt, secretar general, secretar de stat și ministru al Educației între decembrie 2012 și decembrie 2014. Este profesor de comunicare publică la SNSPA și deține titlul de doctor în Științe Politice. A fost bursier Fulbright și conduce SNSPA din 2012.
Întrebat de Irina Petraru despre demisia ministrului apărării Ionuț Moșteanu și despre problemele recurente legate de diplome în rândul politicienilor, Pricopie a explicat că fenomenul își are rădăcinile în anii ’90, când legislația privind învățământul superior privat era abia la început.
„În 1993 aveam deja 128 de așa-zise instituții de învățământ superior, unele înregistrate ca societăți comerciale, nu ca universități în sensul clasic. În timp s-au rezolvat multe, totuși generațiile care au trecut prin aceste instituții au rămas cu situații complicate. O parte provin din probleme administrative ale universităților, altele din accesarea unor mecanisme ilegale”, a spus Pricopie.
În ceea ce îl privește pe Ionuț Moșteanu, profesorul insistă că doar instituțiile statului pot clarifica situația.
„Eu aștept o poziție oficială. A demisionat, dar este firesc să știm dacă un ministru al Apărării a ajuns în funcție cu o diplomă corectă sau cu una obținută prin alte metode. Diploma are elemente de identificare clare. Verificarea este simplă. Dacă diploma este în regulă, nu văd de ce și-ar fi dat demisia. Dacă nu este, atunci problema ține de mecanismele de verificare ale statului”, a spus el.
Pricopie a adăugat că nu pleacă de la prezumția de vinovăție și că verificările trebuie făcute oficial, nu în spațiul public. „Judecățile nu se fac în presă. Instituțiile trebuie să verifice și să explice. Dacă lucrurile sunt clare, societatea află și mergem mai departe.”
UPDATE Verificarea diplomelor de studii ale celor care ne conduc și nu numai
Profesorul atrage atenția că asemenea cazuri vor continua dacă statul nu tratează serios procedurile de verificare. „Dacă nu decidem că avem un sistem foarte serios de verificare a diplomelor de licență și absolvire, atunci apar situații repetate”, explică el.
Pricopie amintește că, în perioada 2007-2008, când era secretar de stat, a introdus Registrul Matricol Unic printr-un proiect european. Sistemul a început să funcționeze în 2011. „Înainte de 2011 nu aveam acest registru. Acum intri într-o bază de date și în câteva secunde afli dacă o persoană a absolvit un program și dacă diploma prezentată este cea eliberată oficial.”
La întrebarea jurnalistei Irina Petraru despre mentalitatea unor politicieni care tratează studiile ca pe un detaliu fără importanță, Pricopie a răspuns direct.
„Ba contează. Am auzit declarația domnului Ilie Bolojan, care spunea că nu lucrează cu CV-uri. Îl respect, dar cred că toți trebuie să lucrăm pe baza CV-urilor. Simplul fapt că un partid propune o persoană nu înseamnă că nu verifici cine este, ce a făcut și ce traseu profesional are. Toate instituțiile serioase, publice sau private, verifică CV-uri.”
El a exemplificat cu situația unuia dintre copiii săi care își schimbă jobul începând cu 1 ianuarie. „I s-au cerut referințe de la universitate, i s-a verificat CV-ul. Procesul de verificare trebuie să fie serios dacă entitatea este serioasă.”
Jurnalista a remarcat că o persoană obișnuită care vrea să se angajeze la stat trebuie să depună o mulțime de documente. Pricopie a explicat că există zone ale statului unde legislația nu cere studii, cum sunt funcțiile alese. „Poți să fii ales în Parlament cu zero clase. Poți să fii ales primar cu zero clase. Sunt poziții de reprezentare. Dar aici ai obligația să spui clar: nu am studii.”
El spune că toate situațiile legate de diplome ale demnitarilor trebuie clarificate. În trecut au existat și acuzații nejustificate. „Am verificat cazuri în care presa a scris că cineva a ajuns profesor universitar fără criterii, iar persoana îndeplinea în realitate cerințele. De aceea, judecățile fără dovezi nu sunt în regulă.”
De ce apar aceste dezvăluiri în timpul campaniilor electorale
Profesorul amintește și faptul că subiectul apare în timpul campaniei electorale din București, unde USR se află în plină competiție. „Asta nu înseamnă că un atac în campanie nu poate avea o bază de adevăr. Este justificat să prezinți documentele de studii.”
Cum se poate gestiona scandalul și ce soluții vede profesorul Pricopie
Întrebat cum pot evolua lucrurile după demisia ministrului apărării, Remus Pricopie spune că totul depinde de clarificarea rapidă a situației. „Este foarte important dacă acest scandal are sau nu are bază. Trebuie clarificat.”
Profesorul observă că apar consecințe imediate. Ziua Națională îl prinde pe președinte și pe Guvern fără un ministru al apărării, fapt fără precedent în anii recenți. El spune că în locul celor responsabili ar numi imediat un nou ministru, de preferat o persoană cu experiență în zona militară sau diplomatică.
„Aș numi azi un ministru. Aș pune pe cineva care a fost implicat în diplomație sau în domeniul militar. De exemplu Mihnea Motoc, fost ambasador la UE și ONU și fost ministru al apărării în Guvernul Cioloș. Sau George Maior, care nu trebuie văzut doar prin prisma SRI. A fost secretar de stat timp de patru ani în perioada Ioan Mircea Pașcu și a avut rol în procesul de aderare la NATO. Sunt două nume verificate, trecute prin filtre serioase.”
Profesorul spune că și USR ar putea veni cu alte nume, dar este posibil ca președintele să nu mai lase partidul să facă propunerea. „Sau premierul poate numi un interimar dintre vicepremieri.” El nu exclude nici varianta ca PSD să revendice portofoliul, „de exemplu în persoana fostului ministru Angel Tîlvăr”.
Pricopie afirmă că multe situații neplăcute apar pentru că verificările interne sunt făcute superficial. „De multe ori uită să facă acele verificări, dar sunt atenți când vine vorba de alții.”
El vorbește și despre nivelul criticilor venite din partea partidelor politice. „Critica într-un regim democrat este fundamentală, dar nu toate criticile au bază. Unele sunt doar zvâcniri.” Profesorul spune că USR nu este un partid extremist, dar a avut ieșiri greșite la începutul activității parlamentare, cum a fost atacul la Institutul Levantului. „Critica lor nu avea legătură cu realitatea din acel institut.”
Pricopie adaugă că USR trebuie să aplice aceleași standarde și în interiorul partidului. „Nu am nimic cu președintele USR Dominic Fritz, dar nu este cetățean român. Aici apare dublul standard și trebuie să aplici aceleași criterii când vine vorba de propriii membri care vor funcții publice.”
El crede că USR are acum de luat decizii importante privind direcția internă. „Sunt de acord cu temele pe care le promovează de multe ori, dar ar trebui să înceapă prin a le aplica în interiorul partidului.”.
Sondaje, manipularea datelor și problema semnăturilor în campanie
Întrebat tot în cadrul interviurilor Adevărul despre poziția slabă a lui Cătălin Drulă în sondaje, unde apare pe locul patru după Anca Alexandrescu, profesorul Remus Pricopie spune că această situație este confirmată de toate măsurătorile, inclusiv de sondajele comandate de USR. „Toate sondajele, inclusiv cele ale USR, arată același lucru. Și nu au cum să fie secrete, lumea sondajelor este restrânsă, iar când ai mii de respondenți, rezultatele circulă inevitabil.”
El susține propunerea lui Remus Ștefureac ca toate sondajele finanțate din bani publici să fie făcute publice. „Dacă faci cercetări cu bani publici, atunci pune pe masă rezultatele. Altfel vorbim despre manipularea opiniei prin sondaje modificate la comanda partidelor.”
Profesorul a insistat că institutele de sondare nu falsifică datele, ci partidele sunt cele care ajustează cifrele înainte de publicare. Dă exemplul alegerilor prezidențiale din 2024, când au circulat sondaje care indicau scoruri imposibile. „Minciuna prin sondaje este un fapt. Sunt promovate direct de partide sau de oameni politici.”
Pentru o democrație sănătoasă, spune el, toate aceste informații trebuie să fie transparente. „Am semnalat problema și în 2023, și în 2024. Poate pentru următoarele alegeri ne pregătim mai bine.”
Pricopie trece apoi la problema listelor de semnături, pe care o consideră la fel de gravă. El amintește cazul lui George Simion, care afirma cu două zile înainte de depunerea candidaturii că nu va intra în cursă, iar apoi a adus la Biroul Electoral Central aproape jumătate de milion de semnături. „Cum strângi 200 sute de mii de semnături în două zile, și cum ajungi la 460 de mii depuse? Eu am atras atenția cu propria candidatură depusă cu zero semnături tocmai ca instituțiile să verifice atent semnăturile din piață.”
Profesorul spune că a depus plângeri penale pentru semnături false în cazurile lui Călin Georgescu și George Simion, însă după un an și, respectiv, șapte luni nu există niciun rezultat. „Nimeni nu verifică semnăturile în România.”
Întrebat despre cei 17 candidați înscriși în cursa pentru Primăria Capitalei, Pricopie explică limpede situația: „BEC nu are resurse să verifice legalitatea semnăturilor. Acolo unde au avut suspiciuni au trimis dosarele la Parchetul General. Au trecut șase, șapte luni și nu avem niciun rezultat.”
El rezumă problema ca pe un lanț de vulnerabilități: finanțarea partidelor, sondajele trucate și semnăturile necontrolate. „Lăsăm finanțarea nerezolvată. Lăsăm sondajele nerezolvate. Lăsăm semnăturile neclarificate. Și apoi ne mirăm că apar candidați despre care nu știm nimic, dar care apar cu scoruri de 20%.”
Concluzia lui Pricopie este categorică: „Evident că cetățenii nu mai au încredere în sondaje și nici în instituții.”
Cine are cele mai mari șanse la Primăria Capitalei
Întrebat direct cine are cele mai mari șanse să câștige Primăria Bucureștiului, Remus Pricopie refuză să indice un nume, spunând că suntem în plină campanie și orice evaluare poate fi interpretată ca sprijin politic.
„Nu voi răspunde la această întrebare. Suntem în campanie și dacă eu spun că X are cele mai mari șanse, se poate considera participare la campanie. Iar eu nu particip la nicio campanie”, explică profesorul.
Scandalul Moșteanu și efectul asupra campaniei electorale
Despre impactul scandalului Moșteanu asupra USR și asupra campaniei, Pricopie vorbește despre model, nu despre persoană. El arată că orice partid aflat în scandal în ultimele zile de campanie pierde voturi, nu câștigă.
„Când un partid are un candidat și intră într-un scandal, evident că nu are cum să câștige voturi, ci pierde. Subiectul Moșteanu este vechi, întrebări despre diploma domnului Moșteanu existau de mult. Dar apare public exact în campanie. Este o tehnică neplăcută, neetică, de a ține subiectul la sertar până când produce efect maxim, aici până la demisia unui ministru al Apărării.”
În același timp, el observă o separare clară între cei care resping partidele tradiționale și cei care caută figuri percepute drept anti sistem. Această categorie de alegători se orientează spre orice candidat care pare în afara sistemului, chiar dacă în realitate nu este chiar așa.
Cei din afara sistemului și mitul anti sistem
Profesorul insistă să clarifice sensul termenului „sistem”. Spune că orice stat funcționează pe baza unui sistem, iar refuzul acestui concept înseamnă de fapt acceptarea haosului.
„Se spune des că cineva este omul sistemului. Sistem poate să însemne foarte multe. Orice stat se organizează pe baza unui sistem. Fără sistem ai haos. Ideea că dacă vine din sistem nu e bun este o simplificare greșită.”
El dă exemplul lui Nicușor Dan. A fost fondator al USR, iar ca primar general a intrat clar în sistemul administrativ. Faptul că a încercat să păstreze o distanță față de partide nu îl scoate în afara sistemului.
Pricopie face comparații și cu alte democrații. În Marea Britanie nu poți fi ministru dacă nu ești parlamentar. În Austria, omologii săi se mirau că a fost ministru al Educației fără să fie membru de partid. „Există țări în care se spune clar, poziția de ministru este politică. Atunci este asociată 100% cu un partid, pentru că un om din partid a exersat deja mecanismele statului”, explică el.
Rectoru a oferit și exemplul Statelor Unite, unde un nou președinte schimbă mii de funcționari de rang înalt. „Un om singur nu are în agenda de telefon atâția oameni și este ajutat de partide, de think-tank-uri, de structuri care fac selecția de cadre.”
„În România componenta independentului este permisă, dar asta nu înseamnă că acesta este modelul. Politica trebuie făcută de oameni care înțeleg mecanismele politice”, spune Pricopie.
Cazul Oanei Gheorghiu
Profesorul a intrat apoi în subiectul numirilor fără experiență administrativă, folosind exemplul Oanei Gheorghiu, vicepremier. Spune că o astfel de numire presupune un risc instituțional, nu neapărat o critică la adresa persoanei.
„Nu am nimic cu doamna Gheorghiu. A făcut lucruri foarte bune în zona nonguvernamentală, familia mea a susținut proiectele dumneaei. Însă îți asumi un risc când numești viceprim ministru o persoană cu zero experiență în structura guvernamentală. Nu este un risc privind calitatea omului, ci privind funcționarea instituției.”
El compară cu situația unui medic. „Cine preferi să te trateze? Un medic cu experiență sau unul care a citit o revistă de medicină în familie? România este o țară care trebuie tratată prin măsurile guvernamentale zi de zi”, spune Pricopie.
Profesorul respinge și ideea că un ministru fără experiență poate compensa totul prin consilieri. „Consilierii sunt foarte importanți, dar arhitectura de gândire a liderului trebuie să fie clară. Decizia este la lider, nu la cabinetul din față.”
Compromisul și modul în care se folosesc termenii în politică
Întrebat dacă alegătorii nu confundă sistemul cu guvernul sau cu partidul aflat la putere, Pricopie explică faptul că anumite formule au fost introduse greșit în spațiul public.
El dă exemplul politicienilor care repetă că „nu fac compromis”. „De mii de ani politica este definită ca arta compromisului. Compromisul nu înseamnă ceva ilegal sau imoral. Înseamnă că două poziții diferite negociază până ajung la o variantă acceptabilă pentru toți. Cine nu cunoaște sensul cuvântului poate să caute în dicționar”, spune profesorul.
În aceeași logică, când cineva se declară anti sistem, întrebarea este ce înțelege prin sistem. „Sistemele de transparență publică sunt sisteme. Când spui sunt anti sistem, spui de fapt sunt pentru haos. Eu cred că avem nevoie de sisteme clare, coerente, care lucrează pentru cetățeni”, afirmă Pricopie.
În această cheie îl plasează și pe Nicușor Dan. „Nicușor Dan este parte a sistemului. Orice președinte al României este parte a sistemului, care trebuie să lucreze în beneficiul cetățenilor. Dacă sistemul nu este suficient de transparent sau sănătos, este obligația noastră să îl corectăm, nu să îl aruncăm la gunoi”, adaugă el.
Cum îl vede Remus Pricopie pe Nicușor Dan după primele șase luni de mandat
Profesorul spune că evaluarea celor șase luni de mandat ale președintelui Nicușor Dan trebuie făcută ținând cont de contextul politic și de crizele existente.
El compară începuturile lui Nicușor Dan cu mandatele lui Traian Băsescu și Klaus Iohannis. Băsescu a avut la început o majoritate clară în Parlament și un guvern aliniat, ceea ce i-a dat o forță politică foarte mare în primele luni. Iohannis a câștigat alegerile fără să aibă majoritate și fără control asupra guvernului.
„Nicușor Dan a găsit deja o configurație politică, este primul președinte care vine la șase luni după alegerile parlamentare. Partidele erau deja așezate. Peste toate se adaugă criza fiscal- bugetară, fondurile europene aflate aproape de final și războiul la graniță”, amintește Pricopie.
El spune că președintele a ales să își cântărească atent pașii, chiar cu riscul de a fi criticat pentru întârziere, dând ca exemplu situația magistraților, unde activitatea a fost blocată de o formă de grevă mascată. „Fiecare zi de grevă a însemnat probleme nerezolvate pentru cetățeni. Președintele a reușit reluarea activității fără tensiuni și conflicte majore. Acum vom vedea cum se rezolvă și problema pensiilor și a jalonului din PNRR”, spune profesorul.
În privința numirilor la servicii, Pricopie apreciază că, în mod normal, un nou director SRI ar fi trebuit numit rapid după plecarea lui Eduard Hellvig. Dar procedura depinde de acordul Parlamentului, nu doar de președinte. Nicușor Dan a anunțat public că nu va trimite propuneri fără șanse reale de a fi votate.
Interimar la Apărare, scandaluri în coaliție și absenteismul la vot
În timpul discuției din studio, a apărut informația că portofoliul Apărării va fi preluat temporar de Radu Miruță, actual ministru al Economiei, din partea USR. Pentru Pricopie, acesta este doar un pas temporar, fiind clar că va fi nevoie de un ministru plin.
„Eu v-am spus ce aș face eu, dar nu eu iau deciziile”, spune profesorul. El a declarat că negocierile din interiorul coaliției sunt dificile și tensionate, iar asta se vede și în modul în care partenerii de guvernare se atacă public, deși promiseseră că nu o vor face.
În astfel de contexte, profesorul crede că absenteismul devine un pericol real. „În situații de scandal și de conflict permanent, o parte din electorat nu se mai regăsește în niciun candidat și rămâne acasă. Cercetările sociologice pot arăta foarte clar ce electorat s-a mobilizat și ce electorat a lipsit. Acolo se vede impactul acestor scandaluri.”
Pricopie mai avertizează că episodul Moșteanu nu va fi singurul caz de acest fel și că pot urma și alte dezvăluiri țintite împotriva altor partide, exact în logica unor campanii precedente.
Pensiile, cumulul pensie salariu și limitele Constituției
În capitolul pensiilor și al cumulului pensie-salariu, profesorul pune accent pe un principiu esențial: neretroactivitatea. Susține că nu poți schimba regulile pentru drepturi deja câștigate fără să intri în contradicție cu Constituția, bazându-se pe exemplul pensionărilor anticipate din Armată de la finalul anilor '90 , când România se pregătea pentru aderarea la NATO și trebuia să reducă numărul de militari activi, când strategia statului a fost de a oferi pachete de pensionare, iar mulți militari au ieșit la pensie la vârste mici. „Care este vina lor că au acceptat o ofertă legală a statului?”, întreabă Pricopie.
El spune clar că nu vede constituțională limitarea pensiei pentru cei deja pensionați, prin tăieri de 85% dacă se reangajează la stat, așa cum a propus Guvernul. „Curtea Constituțională a spus deja de mai multe ori că pensia este un drept câștigat. Nu poți să revii peste ani doar pentru că te-ai răzgândit.”
Despre pensiile magistraților, mesajul rectorului SNSPA este același: „corecțiile se pot face doar pentru viitor, nu retroactiv, fără a destabiliza încrederea în lege, iar pe viitor Guvernul și Parlamentul pot ajusta formulele, în limitele Constituției, după consultarea magistraților și a instituțiilor de specialitate."
Cumulul pensie salariu și riscul de a bloca sistemul public
Profesorul atrage atenția că o interdicție dură a cumulului pensie-salariu, aplicată fără discernământ, poate bloca sectoare întregi, cum sunt sănătatea și educația.
„Există spitale în România unde nu va mai avea cine să facă intervenții chirurgicale dacă se adoptă o decizie prost gândită. La fel și în școli. În București sunt clase care stau fără profesori, pentru că nu există suplinitori. După ce elimini și pensionarii, rămâi pur și simplu fără oameni.”
El spune că abuzurile trebuie sancționate punctual, nu prin demonizarea unor categorii întregi. Nu este de acord cu scenariul în care cineva se pensionează azi și mâine revine în același birou ca șef, dar susține că persoanele competente și apte de muncă ar trebui încurajate să lucreze, nu îndepărtate.
Dă exemplul Germaniei, unde se discută despre scutirea de taxe pentru pensionarii care aleg să muncească în continuare. „Oare de ce construiesc alții politici pentru a aduce pensionarii înapoi în sistem, iar noi încercăm să îi scoatem”, întreabă Pricopie.
În același timp, spune că este de acord cu ideea limitării creșterii numărului de angajați permanenți în perioadă de restricții bugetare și cu evaluarea pozițiilor ocupate de pensionari, acolo unde instituțiile pot funcționa fără ei.
Cazul Pahonțu și problema competenței, nu a vârstei
Întrebat despre „peștii mari” ai sistemului, precum generalul Lucian Pahonțu, profesorul spune că problema nu trebuie redusă la numărul de mandate sau la vârstă, ci la competență și la responsabilitatea celui care numește.
El povestește că l-a cunoscut pe Pahonțu în contextul examenelor naționale, când Ministerul Educației colabora cu SPP, STS și SRI pentru protejarea sistemelor informatice și prevenirea fraudelor. A lucrat și cu funcționari foarte vechi în minister, pe care i-a rechemat în echipă tocmai pentru expertiza lor.
„Ideea că aruncăm pe cineva doar pentru că are peste 60 sau peste 70 de ani este greșită. Trebuie să ne uităm la ce face omul. Mandatul este atributul președintelui. Orice președinte decide dacă îl păstrează sau îl schimbă, dar decizia trebuie luată după o analiză serioasă, nu doar din reflex”, spune Pricopie.
În același timp, el avertizează că o reglementare prost gândită a cumulului pensie-salariu poate lăsa spitale și școli fără personal, în condițiile în care România deja duce lipsă de forță de muncă calificată.
2025, 2026 și o agendă politică ruptă de problemele de securitate
La final, profesorul vorbește despre anii următori și despre felul în care România își construiește agenda publică într un context de război la graniță. Redă o idee exprimată recent de fostul ministru al Apărării Ioan Mircea Pașcu, la Bucharest Security Conference, despre modul în care România a fost prinsă nepregătită la marile conflicte ale secolului trecut.
„Domnul Pașcu spunea că se uită și azi la felul în care ne raportăm la actuala situație. În loc să discutăm serios despre apărarea țării, noi ne certăm pe diplome, pe pensionari, pe scandaluri de campanie. Cred că încă nu ne-am setat corect agenda.”
Aici, Pricopie spune clar că rolul președintelui este să iasă și să cheme societatea și partidele la o discuție serioasă despre securitate și despre priorități. „Trebuie să încetăm să ne atacăm permanent și să ne apucăm să apărăm țara pentru copiii noștri”, spune el.
Despre proiectele de lege privind pensiile și vârsta de pensionare, profesorul este sceptic în privința șanselor de a trece de Curtea Constituțională, tocmai din cauza tensiunii uriașe care le înconjoară. „Când vezi un nivel foarte mare de tensiune, vezi și cât de mari sunt interesele și conflictele. Așa cresc și șansele ca proiectele să cadă. Trebuie să căutăm o formulă care reduce tensiunea și totuși oferă o soluție. Acesta ar trebui să fie rolul președintelui”, încheie Remus Pricopie.
Se încarcă comentariile...
