Video Cabanele legendare din Munții Retezat și Șureanu. Au fost perlele turismului, dar au ajuns istorie VIDEO
1Cele mai faimoase cabane din munții Hunedoarei au avut o soartă tristă. Au fost distruse de incendii ori ruinate cu trecerea timpului, însă, chiar și dispărute, unele continuă să trezească amintiri vii multor iubitori ai naturii.
Cele mai vechi cabane montane din Hunedoara au fost ridicate la începutul secolului trecut, pentru a oferi adăpost drumeților aflați în expediții în ținuturile sălbatice atunci din munții Retezat, Parâng, Șureanu și Vâlcan. Locurile de popas au devenit tot mai populare cu timpul, însă unele dintre ele au avut o soartă tristă. Au dispărut în incendii ori s-au degradat până la ruinare.
Cabana Pietrele din Retezat, devastată de incendiu
În trecut, cel mai cunoscut loc de popas al turiștilor care urcau în Munții Retezat a fost cabana Pietrele din Retezat (la 1.480 metri), construită în anul 1936 de clubul de turism Touring Club din Deva, în vremea în care o suprafață de circa 100 de kilometri pătrați din Munții Retezat a devenit primul parc național din România.
Casa Pietrele a fost pusă la dispoziția turiștilor din toamna anului 1936, iar un an mai târziu, în 15 august 1937, a fost sfințită printr-o slujbă religioasă. În primii ani de la înființare, de cabană ar fi avut grijă Maria Magdalena Hamz, născută în 1894 în satul Câmpul lui Neag, de la poalele Retezatului.
Aici, pe lângă turiști, Maria Magdalena din Retezat ar fi adăpostit fugarii din calea războiului și pe ultimii haiduci din ținuturile Hunedoarei, înainte de instaurarea regimului comunist. O serie de fotografii de epocă o înfățișează pe Maria Magdalena din Retezat în mijlocul grupurilor de turiști ajunși la Pietrele sau singură, purtând o pușcă sau un topor.
„A fost un personaj deosebit, care se conturează în istoricul Munţilor Retezat, o bună cunoscătoare a muntelui, primul ghid montan care a parcurs acest teritoriu şi care a marcat primele trasee montane cu momâi”, informau administratorii complexului Pietrele.
Cabaniera a murit în 1955, după ce s-ar fi înecat cu un os de păstrăv prins din apele repezi ale râurilor de munte. În amintirea ei, se spune, o cascadă aflată în apropiere de complexul din munți poartă numele Maria Magdalena.
Cabana Pietrele din Retezat, înconjurată cu timpul de alte cabane și locuri de adăpost (video), a rămas în deceniile următoare un loc preferat al drumeților care porneau, de aici, pe traseele cele mai populare din Parcul Național Retezat, spre crestele care se înalță la 2.500 de metri și spre lacurile glaciare de la poalele lor.
Cabana Pietrele din Retezat era prin văile Stânişoarei, Pietrele, Valea Rea, valea Vârfului Mare şi culmea Lolăii, de Cabanele Genţiana, Buta, Cheile Buţii, Baleia, de Râuşor şi de Poiana Pelegii.
Vechea cabană Pietrele a ars însă, în anul 2007, într-un incendiu izbucnit de la un horn deteriorat. Au rămas cabana Stânişoara si căsuţele din jur, care pot găzdui împreună peste 150 de oameni vara şi circa 70, iarna.
Motelul din Râușor, mistuit de incendiu
Stațiunea Râușor din Retezat (video) s-a dezvoltat pe locul unei foste colonii muncitorești înființată în Retezat, la circa 30 de kilometri de Hațeg, pentru românii care din anii ’70 au muncit la Amenajarea hidroenergetică Râul mare – Retezat.
Înainte de apariția primelor construcții aflate în zona Râușor (1.300 – 1400 de metri altitudine), pădurile ocupau aproape complet locul de pe valea Râuşorului.
În anii ´70, la Râuşor au fost ridicate atunci primele barăci destinate muncitorilor şi minerilor implicaţi în proiectul Amenajării hidroenergetice de pe Râul Mare – Retezat. După plecarea lor, căminele fostei lor colonii au fost demolate, iar în anii ´80 a fost construit aici primul complex turistic – un motel destinat, în principal, angajaţilor Combinatului Siderurgic din Hunedoara.
Tot atunci, a fost înfiinţat şi Serviciul Salvamont Hunedoara, iar salvamontiștii au amenajat în Râuşor o pârtie şi primul teleschi din Parcul Național Retezat.
Din anii ´90, primăria comunei Râu de Mori a început parcelarea terenurilor de la Râuşor şi vinderea lor celor care voiau să îşi construiască aici case de vacanţă şi pensiuni. În prezent, staţiunea cuprinde circa 100 de astfel de construcții și este căutată de turişti în special iarna, când pârtiile de schi şi săniuş sunt acoperite cu zăpadă.
Motelul combinatului din Hunedoara, cel mai faimos complex din stațiunea Râușor din Retezat, a fost mistuit însă, în vara anului 2008, de un incendiu.
Din Râuşor pornesc mai multe trasee montane spre vârfurile şi lacurile glaciare din Parcul Național Retezat (video).
În vecinătatea staţiunii poate fi vizitată Cascada Râuşor, iar la intrarea în defileul Râușorului, la marginea satului Râu de Mori, în apropiere de șoseaua spre Râușor, turiștii găsesc rămășițele castelului medieval Colț și ale bisericii de piatră de la poalele sale.
Cabane din Retezat ruinate
În anul 2020, un incendiu avea să aducă sfârșitul uneia dintre cele mai vechi cabane turistice din Retezatul Mic, cabana veche din Cheile Buții. Pompierii nu au putut salva de la distrugere cabana din munți, din cauza izolării acesteia.
„Cel mai apropiat hidrant se afla la 5 kilometri distanţă de focar, pompierii militari reuşind să alimenteze cu apă autospecialele din lacul din apropiere”, informa în 2020 Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Hunedoara.
Cheile Buţii se află în judeţul Hunedoara, la circa 30 de kilometri de Petroşani, pe DN 66A, la intrarea în Parcul Naţional Retezat. Cheile sunt un loc preferat de amatorii de excursii pe munte şi de speologie, dar şi de iubitorii unor sporturi mai puţin accesibile, cum este alpinismul.
Din Cheile Buţii, iubitorii de aventură au la dispoziţie mai multe trasee montane marcate pe care pot intra în Retezat. Cele mai populare sunt Cheile Buţii - Lacul Bucura, un traseu de 8 - 10 ore, Cheile Buţii - Vârful Piatra Iorgovanului (peste 2.000 de metri), traseu de 7 - 9 ore şi Cheile Buţii - La fâneţe, un traseu de circa 45 de minute.
Vara traseele sunt mai accesibile, însă jandarmii montani recomandă turiştilor ca înainte de a urca pe munte să poarte echipament adecvat. De asemenea, în zona cheilor există mai multe peşteri.
Vechile cabane Rotunda și Câmpușel, o parte a complexului turistic Brădățel și motelul Valea de Pești din Retezat, au avut și ele o soartă tristă, ajungând aproape ruinate după 1990.
Cabana Straja din Masivul Vâlcan, cea mai veche din stațiunea montană Straja, a devenit și ea istorie, fiind demolată după ce clădirea ridicată în anii ’30 ajunsese în ultimii ani într-o stare avansată de degradare.
În jurul ei, însă, în ultimele două decenii au fost construite peste 100 de pensiuni și case de vacanță, iar pârtiile de schi au făcut din zona turistică una dintre cele mai atractive stațiuni din vestul României, în timpul iernii.
Cabana Prislop din Munții Șureanu, reper turistic uitat
Cabana Prislop din Munții Șureanu (video) a fost construită la începutul anilor ’50 ca loc de agrement pentru muncitorii de la uzina mecanică din Cugir și de la Combinatul siderurgic Hunedoara.
Se află la circa 1.200 de metri altitudine, pe traseul unor drumuri forestiere care urcă în Munții Șureanu din zona Orăștiei și Cugirului, iar în trecut putea găzdui peste 80 de turiști.
După 1990, a fost renovată pentru a fi transformată în tabără școlară, administrată de uzina din Cugir, însă a rămas în conservare, iar timpul și lipsa îngrijirii și-au pus amprenta asupra ei. În prezent, cabana Prislop din Munții Șureanu a ajuns la un pas de prăbușire.
Se încarcă comentariile...
