Fosta colonie muncitorească din Retezat, ruinată. A devenit tabără școlară, apoi a fost părăsită VIDEO

0
Publicat:

Clădirile abandonate ale fostei colonii muncitorești Brădățel (video) îi întâmpină pe turiști la poalele Retezatului, pe valea Râului Mare din Hunedoara. Câteva construcții din fosta așezare au fost modernizate, însă cele mai multe sunt în pragul ruinării.

Călătorii care urcă pe valea Râului Mare din Hunedoara, pe drumul spre Lacul Gura Apelor din Retezat, traversează un defileu spectaculos, mărginit de versanți prăpăstioși, acoperiți de pădure, dificil de explorat.

Pe marginea șoselei Râu de Mori – Barajul Gura Apelor, micile poieni înșirate din loc în loc pe valea Râului Mare din Hunedoara, sunt ocupate de case de vacanță și pensiuni înființate după 1990. În urmă cu cinci decenii, valea Râului Mare era complet sălbatică și aproape de nepătruns.

Înfățișarea văii adânci care urcă spre centrul Parcului Național Retezat a început să se schime de la mijlocul anilor ’70, odată cu lucrările la Amenajarea hidroenergetică Râu Mare – Retezat.

Construcția uriașului baraj de anrocamente, înalt de peste 170 de metri, de la Gura Apelor a demarat în 10 ianuarie 1975.

Interiorul uneia dintre clădirile de la Brădățel. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Interiorul uneia dintre clădirile de la Brădățel. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

În următorii ani, peste 10.000 de români au muncit pe șantierul uriaș din masivul Retezat, în condiții dificile, la barajul Gura Apelor, la amenajarea lacului de acumulare de peste 400 de hectare,

Lacul Gura Apelor din Retezat, la uzinele hidroelectrice Retezat (o centrală subterană de mare cădere - 582,5 metri) și Clopotiva, cu o putere instalată totală de 349 MW și la zecile de kilometri de tuneluri săpate în munți pentru captarea izvoarelor spre lacul Gura Apelor.  

Coloniile din Retezat

Trei colonii muncitorești au fost înființate la mijlocul anilor ’70 pe valea Râului Mare din Hunedoara, în apropiere de Lacul Gura Apelor din Retezat.

Așezările de la Brazi, Brădățel și Baraj au găzduit, în următoarele două decenii, sute de familii ale muncitorilor veniți în Retezat. Tot aici erau primiți elevii și tinerii care în timpul verii erau folosiți la muncile de vacanță pe șantierul din munți.

„Pentru constructori şi familiile lor s-au dat în folosinţă aproape 300 de apartamente în coloniile Brazi, Brădăţel şi Baraj, iar pentru nefamilişti aproape 200 de garsoniere, iar în toate cele trei colonii se construieşte în continuare”, informa ziarul judeţean din Hunedoara „Drumul Socialismului”, în 1976.

Coloniile aveau magazine, cantine, grădinițe și școli, iar unele din spațiile lor erau folosite ca frizerii, cizmării, săli de spectacole și de cinema,

„La şcoală, unde învaţă aproape 200 de elevi, se învaţă, dar se şi lucrează, în atelier se confecţionează suporturi de flori. Deocamdată avem orchestre de muzică populară şi uşoară, brigadă de agitaţie şi montaje artistice. Aici, la Brazi, Brădăţel şi Baraj, aşezări muncitoreşti ridicate în jurul şantierelor hidroenergetice din Ţara Haţegului, totul e nou, până şi denumirile lor”, informa revista Flacăra, în 1975.

Hidrocentrala din Retezat a fost construită în 11 ani, având puterea instalată de 335 MW și a fost inaugurată în anul 1986. Tot atunci a fost finalizată și cetrala electrică de mici dimensiuni, de la Clopotiva. Lucrările de amenajare a barajului și lacului său de acumulare au fost finalizate complet în anul 1999.

După 1990, fostele colonii muncitorești de pe valea Râului Mare din Hunedoara (video) au avut destine diferite.

Așezarea de la Brazi, aflată în vecinătatea satului Clopotiva (comuna Râu de Mori), la ieşirea din defileul Râului Mare, a fost desfiinţată. Unele dintre clădirile sale au fost renovate și transformate în zonă de agrement și centru de conferințe al Hidroconstrucția. Altele au fost demolate.

Colonia Baraj, de poalele barajului Gura Apelor a dispărut odată cu cea mai mare catastrofă petrecută în ultimele decenii în Retezat.

În 12-14 iulie 1999, în masivele Retezat, Godeanu şi Ţarcu au avut loc ploi intense, care au provocat viituri, al căror vârf, înregistrat în dimineaţa de 12 iulie 1999, a însemnat un debit de peste 1.000 metri cubi de apă pe secundă, 14 oameni au murit după ce clădirile au fost lovite de viiturile puternice. În prezent se văd doar fundațiile clădirilor sale.

Câteva clădiri au fost modernizate, altele sunt ruinate

În anii ’90, colonia Brădățel funcționa ca tabără școlară și rămăsese frecventată de elevii din întreaga țară. Câteva dintre clădirile sale au fost preluate atunci de o fundație creștină. au fost modernizate, iar în prezent sunt folosite pentru găzduirea copiilor și tinerilor care participă la taberele organizate de aceasta în Munții Retezat.

Celelalte clădiri din fosta colonie Brădățel, rămase în grija statului român, prin Ministerul Tineretului şi Sportului, au fost abandonate. Tabăra de stat a fost închisă în anul 2005, pentru că nu mai îndeplinea condițiile necesare pentru primirea elevilor. Clădirile sale au fost lăsate să se degradeze, iar în lipsa pazei și a îngrijirii au fost devastate.

Se înfățișează, înșirate pe marginea șoselei spre barajul Gura Apelor din Retezat, ca niște clădiri fantomă, într-o priveliște spectaculoasă a naturii.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite