Aici sunt cele mai sărace cartiere din România. Construite pentru mineri, au rămas complet marginalizate

0
0
Uricani. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Uricani. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

În Valea Jiului au fost construite cele mai vechi cartiere muncitoreşti din Transilvania. După mai mult de un secol, unele dintre acestea au rămas la „polul sărăciei”.

În Valea Jiului, primele cartiere muncitoreşti au fost înfiinţate la mijlocul secolului al XIX-lea, când resursele uriaşe de cărbune din bazinul minier au atras aici, în ţinutul izolat din munţi, numeroase familii de români, dar şi de „colonişti” străini din toate colţurile Europei.

Planurile diabolice ale Elenei Ceauşescu: „Dacă dăm un astfel de decret, în mai puţin de zece ani România va avea 40 de milioane de oameni”

Paradoxul fostelor oraşe muncitoreşti sufocate de praf şi cenuşă în comunism. Sunt noile „oraşe verzi” VIDEO

Cum a fost tăiat la fier vechi combinatul „Victoria” Călan. Imagini rare din 2003 cu colosul siderurgic

Cele mai vechi clădiri ale vechilor „colonii” din oraşele miniere, ridicate la sfârşitul secolului al XIX-lea, mai pot fi văzute în Lupeni, Aninoasa şi Petroşani. Casele – pavilion cu pereţi de cărămidă şi-au păstrat aspectul de epocă şi se disting în peisajul urban dominat de blocuri cu etaj, deşi de-a lungul timpului au fost supuse degradării.
 

Cartierele sărace din comunism

Industrializarea accelerată a Văii Jiului, începută după Al Doilea Război Mondial, a făcut ca în următoarele trei decenii, populaţia din bazinul minier să ajungă la aproape 150.000 de locuitori, în 1978, de trei ori mai mulţi decât în primii ani de comunism. Cartierele muncitoreşti au fost extinse, noile blocuri au fost înghesuite pe teritoriul restrâns alocat lor în depresiunea Văii Jiului, înconjurate de tot mai vastele exploatări miniere.


Unul dintre cele mai vechi blocuri din Lupeni. ADEVĂRUL

„Bulevardul oraşului Lupeni este aliniat printre blocurile şi barăci de cărămidă cu scuaruri minuscule în care copii cu feţele acoperite de funingine se joacă. Printre barăcile care datează dinaintea celui De-al Doilea Război Mondial se văd ocazional blocurile cu apartamente noi, multe trântite în grabă la cererile muncitorilor, în urmă cu cinci şi zece ani. Acum şi ele sunt crăpate şi înnegrite”, relata jurnalistul american David Andelman, într-un reportaj publicat în The New York Times, în octombrie 1977. Oraşul Lupeni avea atunci circa 30.000 de locuitori şi nu se distingea cu aproape nimic faţă de celelalte oraşe ale minelor de cărbune, informa publicistul, în articolul dedicat Grevei minerilor din august 1977.

cartiere valea jiului foto daniel guta


Cartier marginalizat din Vulcan. ADEVĂRUL

cartiere valea jiului foto daniel guta

Valea Jiului, plină de lipsuri în 1990

Oraşele Văii Jiului au continuat să se extindă şi următoarele două decenii, însă cartierele sărace ale acestora au păstrat la un nivel minim condiţiile de confort oferite localnicilor. În vara anului 1990, la câteva luni de la prăbuşirea regimului Ceauşescu, zona urbană a Văii Jiului oferea un aspect sumbru, în opinia unor jurnalişti occidentali.


Lupeni. VIDEO: ADEVĂRUL


„Un bărbat dansa pe treptele Casei de Cultură din Petroşani, vineri după-amiază, ridicându-şi braţele, cu o sticlă de rachiu în mână, şi mormăind versurile unui cântec. „Este de necrezut pentru mine”, spune Aurelian Neagu în timp ce observă scena. „Unde a găsit băutura? Nu este de niciun fel în magazine”. Nu este nici benzină la staţiile de pompare din Petroşani. Cel mai apropiat loc unde poate fi găsit combustibil este oraşul Târgu-Jiu, din josul Văii Jiului, aflat la vreo 55 de kilometri. Nu sunt nici pui de găină, nici vin, nici bere, e puţină pâine şi nu foarte multă carne în magazinele alimentare ale acestui oraş minier cu aproape 80.000 de locuitori. De două săptămâni a fost raţionalizat zahărul la un kilogram pe lună pentru fiecare locuitor. Cota în Bucureşti era de 1,5 kilograme pe cetăţean”, scria David Binder, în urma unui reportaj realizat în Valea Jiului şi publicat în „The New York Times”, din 28 august 1990.


Lupeni. ADEVĂRUL

cartiere valea jiului foto daniel guta

Declinul industrial, lovitură pentru cartierele sărace

În ultimele trei decenii, activitatea minieră din Valea Jiului a fost redusă drastic, iar zeci de mii de locuri de muncă au fost desfiinţate. Programele de restructurare au dus la pierderea a peste 40.000 de locuri de muncă dintre cele peste 45.000 existente în industria minieră la începutul anului 1990, se arată în „Strategia de dezvoltare economică, socială şi de mediu a Văii Jiului (2021- 2030)”, un raport publicat recent de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.


Colonia. Petroşani. VIDEO: ADEVĂRUL

Minele de cărbune s-au ruinat sau au fost devalizate treptat, lăsând în urma lor sute de hectare acoperite cu ruine. În acelaşi timp, mulţi dintre foştii lor muncitori s-au întors în locurile natale, lăsând o mulţime de clădiri de locuit goale, pe care nimeni nu le-a mai dorit în următorii ani.


Blocuri turn din Lupeni. ADEVĂRUL

cartiere valea jiului foto daniel guta

„Apartamentele nelocuite reprezintă un procent ridicat din totalul locuinţelor, situaţie determinată de depopularea masivă din ultimii 20 de ani. Aspectul clădirilor variază atât din punct de vedere arhitectural, cât şi în privinţa gradului de deteriorare. Puţine blocuri sunt reabilitate. Multe cartiere prezintă caracteristici specifice mai degrabă satelor. Declinul demografic şi întrepătrunderea dintre caracterul rural şi cel urban sunt două aspecte definitorii ale municipiilor şi oraşelor din Valea Jiului”, informează raportul publicat pe site-ul ministerului.

Unele clădiri de locuit din oraşele miniere au fost ocupate cu timpul de familii de romi şi de asistaţi social şi au ajuns focare de mizerie pentru comunităţi. Lipsite de îngrijire, riscă să pună în pericol siguranţa localnicilor.

Comunităţile nu au mai avut fonduri pentru a le renova, iar starea lor proastă de conservare, vechimea lor şi cererea redusă pentru astfel de locuinţe de confort redus nu le-au mai făcut atractive.

Câteva cartiere din oraşele Văii Jiului au rămas înţepenite în timp şi au păstrat statutul de cele mai sărace zone urbane din România. Printre ele se numără zona Bosnia (Petrila), cartierul de blocuri turn „Dallas” din Vulcan, „Colonia” şi „Saşa” din Petroşani şi cartierele învecinate exploatărilor miniere din Lupeni şi Vulcan, ocupate de o populaţie defavorizată. 


Aninoasa. VIDEO: ADEVĂRUL

În unele zone, reţeaua rutieră şi de utilităţi au rămas nemodernizate, iar oamenii încă se alimentează cu apă de la robinetele stradale. În apropierea blcourilor gri, ruinele şi construcţiile miniere abandonate conturează priveliştea cenuşie a cartierelor.

„Cartierele marginalizate reclamă o atenţie deosebită: sistemul de locuire şi condiţiile de trai sunt precare, sărăcia şi delincvenţa juvenilă se acutizează, iar proliferarea fenomenelor sociale deviante umbreşte mai mult viaţa celor care au renunţat să mai spere la un viitor mai bun”, se arată în „Strategia de dezvoltare economică, socială şi de mediu a Văii Jiului (2021- 2030)”.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Mărturiile jurnaliştilor străini ajunşi în Valea Jiului, în 1990: iadul din subteran şi răzbunarea minerilor

Drumul de fier al cărbunelui a împlinit 150 de ani. Cum a fost construită calea ferată Simeria - Petroşani

Cartier terorizat de isprăvile locatarilor unui bloc social. Aici trăia cea mai temută prostituată



 

Hunedoara


Ultimele știri
Cele mai citite