Superbul monument funerar al doctorului grec care și-a donat averea unui spital din România. „O basilică în miniatură” VIDEO
0Superbul ansamblu funerar monumental al doctorului Aristide Serfioti este de o frumusețe rară și se află în află în cartierul Filești din Galați. Din cauza infiltraţiilor, în interiorul cavoului, fresca s-a degradat și sunt necesare lucrări de reabilitare.
Originar din Grecia, doctorul Aristide Serfioti s-a stabilit în Galaţi în anul 1853. A fost principalul iniţiator al construirii în Galaţi a Spitalului „Elisabeta Doamna – Caritatea gălăţeană”, dedicat iniţial răniţilor din Războiul de Independenţă. A condus Comitetul Crucii Roşii și a strâns fonduri pentru îngrijirea soldaţilor români răniţi în Războiul pentru Independenţă de la 1877-1878, fiind apreciat de Regina Elisabeta.
Potrivit istoricilor, în anul 1878, doctorul Aristide Serfioti a cumpărat de la membrii familiei domnitorului Ghica, moşia Calica pe care se află actualul cartier Fileşti. Acolo a construit biserica cu hramul „Sfânta Treime” în locul altui lăcas de cult, din chirpici, datând de la 1845.
Basilică în miniatură
În anul 1880, a realizat un cavou pentru familia sa, o construcţie impunătoare, practic o bazilică în miniatură. Din păcate, trecerea anilor şi dezinteresul moştenitorilor doctorului Serfioti au făcut ca ansamblul funerar să se deterioreze.
Ansamblul funerar şi-a păstrat frumuseţea de odinioară, însă la exterior se observă că materialul este fisurat, iar unele porţiuni din marmură sunt desprinse.
Din cauza infiltraţiilor, în întreg interiorul cavoului, fresca s-a degradat iremediabil, pe suprafeţe întinse, atât pe tavan, cât şi pe pereţi. În încăperea de la intrare se află mormintele, acoperite cu pietre de mormânt, confecţionate din marmură albastră ale tatălui, mamei şi mătuşii doctorului Serfioti.
Pereţii şi tavanul sunt pictaţi în tehnica frescă, culorile vii, care se mai pot observa foarte bine pe alocuri, fiind mărturie a măiestriei pictorului. Accesul în camera mortuară se face printr-o uşă, în două canate, din fier forjat, cu model.
Cavoul este alcătuit din două nivele: unul la demisol, iar celălalt de forma unei terase în trepte. Construcţia în sine, prin volumele aerodinamice conţinute, prin formele suple, sprintene, armonios închegate, dă senzaţia de înălţare, de perfectă verticalitate, de forţă ascensională.
Monumentul funerar dispune pe laturi şi de o fortificaţie prevăzută cu metereze. Pe latura de răsărit a terasei se înalţă partea cea mai interesantă a cavoului, o adevarată bijuterie artistică cioplită în piatră, care impresionează prin formele elansate ale elementelor ce o compun, prin decoraţia atât de variată si maiestrit lucrată.
Ansamblul arhitectural de la acest nivel, construit în stil neoclasic, este alcătuit dintr-o încăpere centrală, cu deschideri spre răsărit și apus, și două abside laterale. Faţadele de pe laturile de est şi vest se prezintă sub forma a doua arcade ogivale cu arcuri suprapuse, înscrise în trunchiul piramidei de piatră a acoperişului.
Coborând la demisol, se observă marmura placată în model pe pardoseală. În încăperea de la intrare se află mormintele, acoperite cu pietre de mormânt, confecţionate din marmură albastră ale tatălui, mamei şi mătuşii doctorului Serfioti.
Pereţii şi tavanul sunt pictaţi în tehnica frescă, culorile vii, care se mai pot observa foarte bine pe alocuri, fiind mărturie a măiestriei pictorului. Accesul în camera mortuară se face printr-o uşă, în două canate, din fier forjat, cu model.
În camera mortuară a ctitorilor, pe peretele de la est se află o troiţă, confecţionată din marmură albă de Carara. Arcada troiţei se sprijină pe două coloane, toate fiind sculptate, reprezentând motive vegetale. În interiorul troiţei se află o icoană pictată pe lemn, reprezentând Sf.Treime.
Pe laturile dinspre sud şi nord se observă ferestrele executate din fier forjat au vitralii. În mijlocul camerei mortuare se află mormântul doctorului Aristide Serfioti, acoperit cu placă de marmură albastră. Alături, se află mormântul soţiei sale, piatra de mormânt, confecţionată tot din marmură albastră, având forma unui sicriu.
Povestea doctorului grec care și-a donat toată averea unui spital din România
Potrivit istoricilor, Aristide Serfioti provenea dintr-o familie elenă, originară din Insula Hydra, din Grecia. A făcut studiile universitare medicale în Atena, între anii 1846 şi 1850. Ulterior s-a înscris la Universitatea de Medicină din Munchen, unde şi-a susţinut doctoratul. Câțiva ani mai târziu, ajunge în Galaţi, unde exista la avea vreme o comunitate importantă de greci.
În 1863, împreună cu alţi opt medici, a înfiinţat „Societatea medicală” din Galaţi, după modelul „Societăţii medicale ştiinţifice” din Bucureşti, fiind preşedintele acesteia până în 1881. A condus, de asemenea, Comitetul Crucii Roşii, adunând fonduri pentru îngrijirea soldaţilor români răniţi în Războiul pentru independenţă.
De asemenea, a condus Comitetul Crucii Roşii, adunând fonduri pentru îngrijirea soldaţilor români, căzuţi în timpul Războiului pentru Independenţă de la 1877-1878. În aceeaşi perioadă, medicul a sprijinit şi construcţia Spitalului Orăşenesc.
Doctorul a fost recunoscut ca membru al unei elite intelectuale, bucurându-se de respectul domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi al Doamnei Elena Cuza.
În 1899, doctorul Aristide Serfioti a ieşit la pensie. După numai un an a renunţat la acest drept şi a optat pentru funcţia de medic primar al Spitalului «Sfântul Spiridon din Galaţi», până în 1901, când se retrage din activitatea medicală.
Și-a donat averea unui spital din Galați
Pentru meritele sale, pentru devotamentul în combaterea unor epidemii şi îngrijirea bolnavilor a fost decorat cu ordinul „Coroana României” în gradul de comandor, „Steaua României” în gradul de ofiţer, ordinul rus „Sf. Stanislav” în gradul de comandor, ordinul „Coroana Prusiei” clasa a II-a, oferit de regele Prusiei etc.
S-a stins din viață pe 24 iulie 1905, fiind înmormântat în cavoul familiei de la Fileşti, alături de soţia sa.
Bustul doctorului Aristide Serfioti FOTO: Spitalul Elisabeta Doamna
Conform testamentului întocmit la 23 august 1903, moşia sa a rămas în proprietatea celor două surori ale lui, Scheva şi Elena, pentru toată durata vieţii lor, după care moşia urma să aparţină Spitalului „Elisabeta Doamna”.
Tot prin acest testament se instituie premiul „Dr. Aristide Ch. Serfioti”, în valoare de 40.000 lei, patronat de Facultatea de Medicină din Bucureşti, şi se acorda din doi în doi ani celor mai bune lucrări medicale. Au fost lăsaţi, de asemenea, 10.000 lei pentru Azilul de copii din Galaţi.
Regina Elisabeta: „Memoria sa va rămâne pururi în inima tuturor”
„În numele Comitetului de Administraţie al Spitalului din Galaţi, care are onoarea de a purta numele Majestăţii Voastre, «Elisabeta Doamna», cu durere vă aduc la înalta cunoştinţă decedarea doctorului Aristide Serfioti, membru fondator al acestui spital şi vicepreşedinte al Comitetului. Înmormântarea va avea loc marţi, ora 9 dimineaţa”, scria Pimen, Episcop al Dunării de Jos, Galaţi, la 25 iulie 1905, într-o scrisoare adresată Reginei Elisabeta.
În replică, aceasta a răspuns: „Cu mare părere de rău am aflat dureroasa pierdere resimţită de toţi nenorociţii şi bolnavii al căror binefăcător era doctorul Serfioti. Memoria sa va rămâne pururi în inima tuturor”, a scris Regina Elisabeta.
În memoria dr. Aristide Serfioti, Spitalul Militar de Urgenţă din Galaţi îi poartă numele, iar în curtea Spitalului de Psihiatrie „Elena Doamna” poate fi admirat un bust din bronz al medicului, realizat de sculptorul Oscar Spaethe în 1933.
Se încarcă comentariile...
