Monument istoric de excepţie din Galaţi, ridicat în 1880, lăsat să se dărâme. Bijuteria arhitecturală aminteşte de Aristide Serfioti, geniul medicinei
0
Cavoul doctorului Aristide Serfioti - monument istoric şi arhitectural de excepţie - se află într-o avansată stare de degradare, trecerea anilor lăsând urme adânci asupra construcţiei. Ridicat în 1880, ansamblul funerar monumental necesită lucrări urgente de conservare şi reabilitare. Iar situaţia juridică incertă nu face însă decât să scadă şi mai mult şansele unei potenţiale restaurări.
În anul 1878, doctorul Aristide Serfioti a cumpărat de la membrii familiei domnitorului Ghica, moşia Calica pe care se află actualul cartier Fileşti. Acolo a construit biserica cu hramul "Sfânta Treime" şi apoi un cavou pentru familia sa, o construcţie impunătoare, ca o bazilică în miniatură. "Un cavou splendid, cu o arhitectură neîntâlnită în această zonă a noastră, elemente neogotice, în interior cu frescă iar în interior primul mormânt a fost al soţiei sale. Evident, după ce a încetat din viaţă, în 1905, Aristide Serfioti a fost şi el înmormântat în cavoul familiei. Alături de soţie dar şi de ceilalţi membri ai familiei a rămas acolo înmormântaţi după 1905", ne-a povestit directorul Muzeului de Istorie, Cristian Căldăraru.
A trecut Primul Război Mondial, a trecut şi al Doilea Război Mondial şi iată că urmele timpului îşi fac simţite prezenţa. Construcţia Combinatului în anii 1970 a afectat serios moşia Fileşti. Acelaşi Combinat a dus la distrugerea a jumătate din situl arheologic de la Tirighina. "Cavoul a intrat într-un plan de restaurare a monumentelor istorice în 1980. În 1981 a fost făcut şi proiectul pentru restaurarea picturii din interior dar şi a zidurilor. Mai mult, după un an, în 1982, a fost trecut cavoul pe lista monumentelor istorice. Lipsa fondurilor a făcut însă imposibilă restaurarea acestuia", ne-a declarat Cristian Căldăraru, directorul Muzeului de Istorie.
Cavoul doctorului Aristide Serfioti şi-a păstrat frumuseţea de odinioară, însă la exterior se observă că materialul este fisurat, iar unele porţiuni din marmură sunt desprinse. Portiţa care permite accesul în încăperea centrală a construcţiei neoclasice are elementele decorative rupte. După 1990 au fost două tentative de refacere şi reabilitate acestui valoros cavou dar lipsa fondurilor au fost din nou un impediment prea mare. Mai nou, situaţia juridică incertă a monumentului împiedică autorităţile locale să demareze lucrări de reabilitare.
"Am aflat că au venit din Grecia moştenitori ai doctorului Aristide Serfioti şi nu s-au interesat de acest cavou ci doar au făcut nişte poze. Atitudinea asta ar putea fi interpretată ca pe un dezinteres şi implicit ca un accept al faptului că de monumentul istoric propriu zis ar trebui să se ocupe parohia sau comunitatea locală. Legea 442 din 2001 cea care prevede măsuri pentru protejarea patrimoniului cultural imobil spune clar că acolo unde proprietarul nu este cunoscut obligaţiile de protejare a monumentului istoric revin municipalităţii, respectiv Primăriei Galaţi", ne-a declarat Marius Mitrof, consilier la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi.
Cavoul este construit în plan bazilical şi este alcătuit din două nivele: unul la demisol, iar celălalt de forma unei terase în trepte. Dispune pe laturi şi de o fortificaţie prevăzută cu metereze. Pe latura de răsărit a terasei se înalţă partea cea mai interesantă a cavoului, o adevărată bijuterie artistică cioplită în piatră.
Ansamblul arhitectural de la acest nivel, construit în stil neoclasic, este alcătuit dintr-o încăpere centrală, cu deschideri spre răsărit şi apus, şi două abside laterale. În încăperea de la intrare se află mormintele confecţionate din marmură albastră ale unora dintre rudele doctorului Serfioti. În mijlocul camerei mortuare se află mormântul doctorului Aristide Serfioti, iar, alături, cel al soţiei, în memoria căreia a fost ridicat întreg ansamblul.
Doctorul Aristide Serfioti s-a stabilit în Galaţi în anul 1853. Era originar din Grecia. În 1863, împreună cu alţi opt medici, a înfiinţat Societatea medicală din Galaţi. A condus, de asemenea, Comitetul Crucii Roşii, adunând fonduri pentru îngrijirea soldaţilor români răniţi în Războiul pentru Independenţă de la 1877-1878. A murit în dimineaţa zilei de 24 iulie 1905.
Se încarcă comentariile...
