Avertismentul unui general american privind retragerea trupelor SUA din România: „E derapaj. Slăbește NATO și încurajează adversarii”
0Generalul-locotenent în retragere Mark Hertling, fost comandant al trupelor americane din Europa, trage un semnal de alarmă asupra consecințelor pe care le-ar putea avea retragerea unor efective militare ale SUA din România. „Răstoarnă un arc ce a fost construit în ani de zile”, afirmă acesta.
Hertling susține că reducerea prezenței SUA nu reprezintă doar o revenire la situația dinaintea războiului din Ucraina, ci subminează o strategie de descurajare construită de NATO și creează incertitudine în rândul aliaților.
„Administrația Trump a făcut două anunțuri majore de securitate națională care, luate împreună, surprind o fărâmă din incoerența sa”, susține Hertling, într-un articol publicat în The Bulwark. Acesta amintește de decizia privind retragerea trupelor „de la baze în care e ancorat flancul sud-estic al NATO și care proiectează stabilitate în regiunea Mării Negre”.
Fostul comandant explică că retragerea „nu este doar o simplă ajustare geografică”, ci „răstoarnă un arc ce a fost construit în ani de zile”.
El subliniază rolul bazelor din România, de la Câmpia Turzii și Mihail Kogălniceanu, în consolidarea flancului estic al NATO.
„A fost parte a dezvoltării a ceea ce a devenit Joint Task Force – East, o prezență prin rotație – baze deliberate și reconstruite pentru a îndeplini cerințele prezenței unui contingent menit să consolideze postura SUA și NATO de-a lungul flancului estic din Europa”, susțne generalul.
Hertling respinge ideea că retragerea ar fi o revenire la postura SUA de dinaintea invaziei Rusiei în Ucraina.
„Acele forțe nu au fost niciodată «staționate permanent»; ele erau gândite de la bun început ca rotaționale. După invadarea Ucrainei de către Rusia, flexibilitatea s-a dovedit a fi vitală pentru a permite SUA și NATO să răspundă agresiunii fără să renegocieze bazele sau să îmbunătățească logistica în perioadă de criză. Înlăturarea acestei capabilități nu este o resetare neutră, ci desființează una dintre poveștile de succes ale descurajării aliate tocmai când valoarea ei a fost dovedită.”
Generalul critică și deciziile recente ale administrației privind Africa.
„Sugestia președintelui, aparent pe nepusă masă, de a trimite trupe în Nigeria «să protejeze creștinii» ar putea da bine la un public evanghelic intern, însă pentru oricine a studiat sau a lucrat în această regiune, este greșită strategic și nefuncțională operațional.”
„Aceasta nu este disciplină, strategie sau forţă militară. Este derapaj!”
În opinia sa, combinația dintre retragerea din România și propunerile de intervenție în Africa reflectă „un proces împrăștiat de luare a deciziilor de securitate națională care se clatină de la un impuls la altul, nefixat de strategie, alianțe sau realitate”.
„Nu întărești teritoriul național retrăgându-te de pe linia frontului din Europa. Nu descurajezi China anunțând o intervenție militară în Africa pe temeiuri religioase. Și în mod cert nu proiectezi leadership global prin lovituri de bici care să înlocuiască planificarea”, spune acesta.
Hertling trage concluzia că o politică externă care se retrage din România în timp ce amenință trimiterea de trupe în Nigeria „nu este o strategie la scară mare, este o șerpuire pe scena mondială”.
„Slăbeşte NATO, creează confuzie în rândul aliaţilor de pe alte continente, încurajează adversarii şi ieftineşte seriozitatea diplomaţilor şi forţelor militare americane. America rămâne naţiunea indispensabilă, dar indispensabilitatea cere disciplină şi forţă coordonată. Aceasta nu este disciplină, strategie sau forţă militară, este derapaj. Şi derapajul, când vine vorba de chestiuni de război şi pace, este cel mai periculos curs dintre toate”, a concluzionat generalul-locotenent în retragere.
Mark Hertling a comandat Divizia 1 Blindate în Germania și Divizia Multinațională Nord în timpul insurgenței din Irak (2007–2009), fiind ulterior șef al trupelor americane din Europa între 2011 și 2012.
Moșteanu: Baza de la Kogălniceanu va rivaliza ca dimensiune și dotări cu Ramstein
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, a explicat joi, 30 octombrie, că nu e vorba de o retragere a trupelor SUA, ci de o redimensionare a lor, referindu-se la recenta decizia a Statelor Unite cu privire la militarii americani aflați în țara noastră.
Până la 1.000 de militari americani vor fi retrași de la Baza Mihail Kogălniceanu din Constanța. De asemenea, aproximativ 1.000 de militari americani vor mai rămâne în România, la trei baze militare.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat la Digi24 că baza aeriană Mihail Kogălniceanu va deveni una dintre cele mai mari din Europa, rivalizând până în 2040 cu baza militară Ramstein din Germania. Deși SUA vor retrage câteva sute de militari, România are un plan de investiții agreat cu aliații NATO, iar lucrările de modernizare continuă.
Baza Kogălniceanu, investiție estimată la 2,5 miliarde de euro, ar urma să găzduiască până la 20.000 de soldați și să devină un punct strategic pentru sprijinirea Ucrainei și depozitarea ajutoarelor militare NATO. România speră să obțină 400 de milioane de euro din fonduri europene pentru proiect.
Se încarcă comentariile...
