Doctorul Aristide Serphioti, ctitorul unei loji pusă în slujba comunităţii gălăţene

Publicat: 06.11.2013 10:08

Ultima actualizare: 08.08.2022 03:22

Aristide Serphioti a fost unul dintre cei mai importanţi membri ai lojei „Discipolii lui Pitagora”, constituită preponderent din evrei şi greci. „Discipolii lui Pitagora” era corespondenta locală a lojii Steaua României, din care făceau parte conspiratorii întemniţării lui Eminescu: Titu Maiorescu sau Şuţu.

„Discipolii lui Pitagora” este singura lojă al cărei statut, semnat chiar de Domnitorul Cuza, se păstrează şi astăzi, în formă originală, la Biblioteca Judeţeană din Galaţi. În acest statut, Domnitorul ţine să-i mulţumească personal doctorului Aristide Serphioti pentru iniţiativa de constitui un Comitet Filantropic, pe baza căruia şi-a pus bazele mai târziu Loja „Discipolii lui Pitagora”.

Cine a fost doctorul Aristide Serphioti?

Aristide Serphioti s-a născut la 20 iulie 1828 în localitatea Hydra din Grecia. A urmat cursurile elementare şi liceale în Grecia. A absolvit în mai 1851 cursurile Universităţii de Medicină „Ludwig-Maximilian“ din München, devenind doctor în medicină.

A obţinut diploma de liberă practică în luna iunie a anului 1853, în Moldova şi s-a stabilit în acelaşi an la Galaţi. A intrat în serviciul armatei ca medic de batalion clasa I în cadrul Garnizoanei Galaţi la 15 ianuarie 1854. La 22 ianuarie 1854 este medic primar la spitalul filialei gălăţene a Epitropiei Generale „Sf. Spiridon“. A fost înaintat la gradul de medic de regiment clasa a II-a la 24 martie 1855, iar la 7 mai 1857 a fost înaintat la gradul de medic de regiment clasa I. A fost numit medic şef al Spitalului Militar Galaţi (1857-1870). A fost avansat la gradul de medic colonel la 2 octombrie 1858 şi medic principal clasa a I-a la 16 octombrie 1862. A fost numit membru în Consiliul de Igienă şi Salubritate al oraşului Galaţi în luna decembrie anului 1862. După 20 august 1863 va fi numit epitrop al spitalului „Sf. Spiridon“, în locul lui Iancu Fotea, funcţie pe care o va deţine până la 16 august 1867. La 11 noiembrie 1864, cere „împământenirea“, fiind în serviciul statului român de 11 ani. A demisionat din armată în anul 1870 şi a profesat ca medic civil la Spitalul „Elisabeta Doamna – Caritatea gălăţeană“ până în anul 1899, când a ieşit la pensie. A fost medic primar al Spitalului „Sf. Spiridon“ din Galaţi (1900-1901).

Medicii din Galaţi au constituit, la 24 noiembrie 1863, „Societatea medicală din Galaţi“, printre fondatori aflându-se şi doctorul Aristide Serphioti care va îndeplini funcţia de preşedinte al societăţii până în anul 1881. Societatea avea în anul 1895, 25 de membri şi neavând un local propriu, dr. Aristide Serphioti cere aprobarea pentru a-şi stabili sediul şi biblioteca în sălile bibliotecii „V.A. Urechia“. A fost principalul iniţiator al construirii Spitalului „Elisabeta Doamna – Caritatea gălăţeană“ din Galaţi. A făcut parte din primul comitet de administraţie al spitalului ca vice-preşedinte. La recomandarea consulului francez, Henri Boyard, guvernul francez îl decorează pentru merite deosebite la 16 iulie 1869 cu „Legiunea de Onoare“, iar „Societatea franceză de binefacere“ din Galaţi îi acordă la 1 ianuarie 1880, o medalie omagială. A mai primit şi alte decoraţii precum: Ordinul „Coroana României“ în grad de comandor, ordinul „Steaua României“ în grad de ofiţer (1878), ordinul rus „Sf. Stanislav“ în grad de comandor, ordinul „Coroana Prusiei“ clasa a II-a oferit de regele Prusiei, ordinul turcesc „Medgidie“ în grad de comandor (1892).

Într-un dosar de arhivă apare pe Lista definitivă a alegătorilor Colegiului I de Cameră din Judeţul Covurlui pe anul 1893 sub numele de Aristide Serfioti, de profesie doctor, locuind în strada M. Bravu, quartalul IV, cu un cens de 820 de lei, iar în alt dosar apare pe Lista definitivă a alegătorilor colegiului I Comunal din Urbea Galaţi pe anul 1897 sub numele de Aristidi Serfioti, de profesie medic, locuind pe strada M. Bravu, quartalul IV, cu un cens de 270 de lei.

În testamentul său din data de 23 august 1903, apare cu domiciliul în strada M. Bravu, numărul 24. Prin testament lăsa moştenire moşia Calica spitalului „Elisabeta Doamna – Caritatea gălăţeană“ din Galaţi, care va deveni proprietară la moartea celor două surori ale lui Aristide Serphioti, Sckevo vedova Ioan Vrachno şi Elena vedova Ioan Giorgandopulo. Cu veniturile moşiei arendată atunci prin contract lui Paraschiv Vasiliu cu preţul de 53.000 de lei pe an, Comitetul Spitalului va construi un spital de copii pe terenul său sau pe alt teren, purtând numele Aristide Serphioti şi se va întreţine din veniturile anuale ale moşiei Calica. Comitetul Spitalului trebuia să aibă grijă şi de biserica de pe moşia Calica. Surorile lui aveau ca sarcină să depună la Casa de Depunere şi Consemnaţiuni sau la Banca Naţională din Bucureşti pe numele Facultăţii de Medicină din Bucureşti, 40.000 în bonuri Creditului funciar Rural 5% a căror venit va servi drept premiu bianual ce se va acorda de către un juriu constituit din sânul facultăţii. Pentru azilul de copii care depinde de Societatea de binefacere „Alinarea“ din Galaţi, lăsa 10.000 de lei în scrisuri Creditului funciar Rural 5%, iar Comunităţii elene pentru biserică şi şcoală lăsa 10.000 de lei. Pentru localnicii moşiei Calica propunea ca în fiecare an să fie înzestrate două fete sărace din Comuna Fileşti cu preferinţă din Calica, aceste fete să se mărite cu plugari şi să primească o pereche de boi, o vacă şi un plug bun. În ce priveşte instrumentele medicale şi biblioteca, primele să fie împărţite colegilor prin tragere la sorţi, iar biblioteca medicală să rămână Societăţii Medicale din Galaţi şi cea literară să revină bibliotecii Liceului V. Alexandri din Galaţi. Aristide Serphioti a încetat din viaţă la data de 24 iulie 1905 fiind îngropat în cavoul din curtea bisericii de pe moşia Calica astăzi Cartier Fileşti, în curtea bisericii „Sf. Treime“.

Citește și: Proiect pilot care încurajează îmbătrânirea activă a gălăţenilor. Banii vin de la Uniunea Europeană

Doctorul Aristide Serphioti înainta o cerere cu data de 7 iunie 1867, Serviciului Technic de pe lângă Primăria oraşului Galaţi, pentru a construi o casă în strada Domnească, numărul 80, arhitect fiind Oscar Şwab (arhitect C.E.D.). Primăria eliberează ulterior autorizaţia de construcţie. În planurile casei doctorul Aristide Sephioti apare cu gradul de colonel. Clădirea urma să aibă două etaje, având ca vecin pe Sacomanu şi ca materiale de construcţie se foloseau var, nisip şi cărămidă. Parterul cuprindea bucătăria, camera servitorilor, un coridor, intrarea, o antecameră, o cameră, o sală de mese şi o cameră pentru musafiri. Primul etaj cuprindea 3 camere, un coridor, o cameră de dormit, un cabinet şi un salon.

Legătura dintre parter şi primul etaj se făcea printr-o scară interioară. Pe lângă acestea mai apar un grajd, un adăpost, o cameră pentru maşina de gătit şi o cameră pentru maşina de spălat. Casa are o arhitectură deosebită cu un balcon spre strada Domnească, susţinut de fete înaripate, pe care le putem asemăna cu „cariatidele greceşti“, iar pe lateral în două nişe au fost aşezate două sculpturi în piatră care rezistă şi astăzi. Într-un dosar de arhivă dintre anii 1898-1913, casa apare pe strada Domnească la numărul vechi 134 şi numărul nou 84, proprietar fiind avocatul N.N. Dariu. Vecinii sunt la numărul vechi 132 şi numărul nou 82, Most. H. Rascovici şi la numărul vechi 136/146 şi numărul nou 86, Moşt. C. Sacomano (Tribunalul). În această casă şi-a mai desfăşurat activitatea Comitetul Judeţean de Cultură şi Starea Civilă, în perioada comunistă, iar după 1990 a fost sediul Partidului Democrat.

Casa de pe strada Domnească, numărul 52, se află lângă Prefectura oraşului Galaţi, din păcate nu este marcată cu sigla monument istoric şi ar putea să dispară în curând ca urmare a degradării, dacă nu se întreprind mai repede lucrări de restaurare ale acestui monument de arhitectură care face încă cinste acestui oraş.

1927 - Statutele Comitetul Filantropic „Discipolii lui Pitagora”din Galaţi

Aşa cum spuneam şi mai sus, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat primul statut al Comitetului Filantropic „Discipolii lui Pitagora” în 1927. Acest statut se află şi astăzi în arhiva Bibliotecii VA Urechia din Galaţi.

„Proces-verbal1, Astăzi, anul una mie nouăsute douăzeci şi şapte, luna august, în 26, Noi, membrii „Comunităţii Filantropice” din Galaţi, întrunindu-ne în şedinţa plenară, am constatat cele ce urmează: Acest Comitet s-a constituit în vara anului 1865, cu prilejul ivirii unei epidemii de holeră în Galaţi, dând ajutoarele cele mai eficace pentru stingerea respectivei epidemii, după care, în ziua de 26 august acel an, adică astăzi exact 62 ani de atunci, s-a declarat constituit permanent, având drept scop „Binefacerea”, scop pe care l-a urmat potrivit evenimentelor prin care a trecut ţara în tot acest răstimp. Astăzi, pe lângă binefaceri propriu-zise, Comitetul a mai luat asupra sa instrucţia şi creşterea, deocamdată, a doi fii de ţărani care să fie pregătiţi pentru comerţ, aceasta avându-se în vedere că în oraşul nostru respectiva ramură de activitate naţională se află aproape exclusiv în mâinile străinilor.Felul conştiincios şi patriotic cum acest Comitet s-a achitat de misiunea sa de la început chiar se vede publicat în Monitorul Oficial no. 236 din 26 noiembrie 1865, care glăsuieşte astfel:
„NOI ALEXANDRU IOAN I Prin Graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, Domn al Principatelor Unite, La toţi de faţă şi viitori, Sănătate, Asupra raportului ministrului nostru secretar de stat la Departamentul Internelor, Agriculturii şi Lucrărilor Publice sub no. 5040, considerând cele expuse în acest raport, am decretat şi decretăm cele ce urmează:.....Art. 5. Exprim Domneştile noastre mulţumiri d-lui Dr. Aristide Serfioti de fi luat iniţiativa constituirii Comitetului Filantropic şi pentru îngrijirile ce a prodigiat bolnavilor.
Dat la Bucureşti, 21 octombrie 1865. ALEXANDRU IOAN I”.

Citește și: Senatorul Paul Ichim: „Şi cu dezvoltarea echilibrată a României cum rămâne?”

Întâlnirea lui Serphioti cu Fileştiul s-a produs în 1878, când Serfioti a cumpărat moşia Calica (2.570 ha) de la familia marelui postelnic Iancu Ghica. În 1880 a început lucrările de restaurare la Biserica „Sfânta Treime” din Fileşti şi alte edificii. Dr. Aristide Serfioti a trecut la cele veşnice la 24 iulie 1905 şi acum odihneşte în cavoul familiei de la Fileşti.