Profesoara care a creat o „fabrică de isteţime“ în curtea şcolii. În ce constă impresionantul model de educaţie
0Anca Barbu este profesoara care şi-a învăţat elevii că nu există răspunsuri greşite, aşadar, încercarea este mama învăţăturii, dar şi că pregătirea celor care au rămas în urmă cu materia poate fi distractivă, chiar şi în vacanţa de vară.
Anca Barbu (43 de ani), profesoară de Limba şi literatura română la Şcoala Gimnazială nr. 17 din Galaţi, s-a remarcat de-a lungul carierei de peste 20 de ani prin metodele nonconformiste de predare şi rezultatele obţinute cu elevii săi. A urmat cursurile intensive ale „Teach for Romania“ pentru că a simţit că elevii săi au nevoie de mai mult de la ea.
„Pleacă acasă şi apoi vin înapoi ca şi cum nu te-ai fi întâlnit cu ei niciodată. Era o muncă în buclă şi aveam senzaţia că o luam mereu de la capăt cu ei“, explică dascălul pentru „Weekend Adevărul“ motivele care au stat în spatele deciziei de-a se specializa.
Şi-a dat demisia din funcţia de director al şcolii pentru că îi lipseau copiii şi şi-a îmbunătăţit permanent tehnicile de predare, astfel încât să se apropie cât mai mult de nevoile copiilor. „Progresau, dar parcă nu se lega ceva. Este vorba de comportament şi de abilităţi. Problema era că ceea ce făceam eu cu ei nu preluau şi în viaţa de zi cu zi. E vorba de încrederea în ei şi posibilitatea de a se exprima liber“, ne spune profesoara. Treptat, elevii săi au început să fie mai siguri pe ei şi chiar să îşi spună părerea atunci când este necesar.
Cultura reuşitei
A creat la clasă ceea ce numeşte cultura reuşitei, fiind vorba de un mediu în care elevii se manifestă permanent în baza regulilor stabilite chiar de ei. Copiii ştiu mereu ce urmează să facă, iar când au o reuşită, o sărbătoresc împreună. Chiar prima întâlnire a elevilor cu profesoara de română a fost una atipică. Anca Barbu i-a întrebat ce aşteptări au de la materie şi de la profesorul care le stă în faţă, iar fiecare copil a scris pe o foaie dorinţele sale. Unii au vrut mai puţine teme sau să se distreze, dar mulţi i-au cerut şi lucruri serioase, cum ar fi să înveţe să scrie şi să se exprime corect în limba română.
Anca Barbu lucrează permanent cu elevii săi pentru a le crea o mentalitate destinată evoluţiei. Aşa că orice răspuns pe care copiii îl dau la ore este un răspuns bun. „Chiar dacă răspunsul este greşit, eşti câştigat de două ori: o dată că te manifeşti, iar a doua oară pentru că afli care este răspunsul corect. Asta le-a intrat în sânge“, explică profesoara.
FOTO arhiva personală
Acum, toţi elevii au prins curaj şi vor să dea un răspuns, chiar dacă află apoi că era greşit. Îşi aminteşte că un băieţel repeta aproape obsedant „să tranverseze“, astfel că a lucrat individual cu el până când a început să pronunţe corect. „Îi spuneam «uită-te la gura mea: să tra-ver-se-ze». Când a reuşit, toată clasa l-a aplaudat“, povesteşte cu emoţie Anca Barbu.
Manelele, material didactic
Scrisoarea adresată Ministerului Educaţiei de Andrei Şelaru, cunoscut în mediul online sub numele de Selly, a fost folosită de profesoara de română la clasă ca material didactic. Copiii au învăţat elemente de gramatică şi au dezbătut apoi dacă vor sau nu să devină şi ei vloggeri. Dascălul a folosit chiar şi manele în procesul didactic – diverse părţi din melodiile lui Florin Salam au fost utile pentru ca elevii să înveţe cum să vorbească corect sau să facă o analiză pe text.
FOTO arhiva personală
Practic, Anca Barbu s-a folosit de lucruri care le erau familiare unora dintre ei pentru a le capta atenţia şi a-i învăţa noţiuni de limba română. Şi muzica clasică şi-a dovedit utilitatea la orele ei, mai ales după ce copiii au conştientizat că prin intermediul acesteia pot să înţeleagă o poezie. Uşor, uşor, elevii au preluat iniţiativa şi culeg acum singuri citate despre dezvoltare personală, motivaţie, curaj şi dragoste.
De asemenea, profesoara este mândră de elevii săi care au venit cu ideea implementării unui sistem antibullying la clasă, prin care conştientizează când greşesc şi îşi cer scuze în faţa tuturor în legătură cu cele întâmplate. „Au fost două episoade de bullying, iar copiii s-au manifestat astfel. Nu a fost nevoie să le aduc eu aminte. Ei şi-au reglat permanent un mecanism de siguranţă la clasă: să nu vorbească unii peste alţii, să îşi respecte răspunsurile şi să nu le judece“, explică profesoara. Au creat, practic, o stare de normalitate la şcoală, pe care singuri o impun, iar asta îi face să se simtă în siguranţă.
Din curtea şcolii pe Instagram
Anca Barbu a creat recent o „fabrică de isteţime“ pentru elevii săi – mai concret, este o şcoală de vară remedială organizată în curtea instituţiei pentru copiii din clasele la care predă şi care, din diverse motive, au rămas în urmă cu materia.
„A fost un spaţiu diferit de ceea ce înseamnă şcoala. «Fabrica de isteţime» este o permanenţă a unui profesor preocupat de copiii lui. Am ales copii cu care se mai poate lucra, de clasa a V-a şi a VI-a. M-au întrebat ce este aia şcoală de vară, pentru că în cartier le-au spus că sunt corigenţi şi le era ruşine. Aşa mi-a venit ideea să numesc această activitate «fabrică», pentru că se munceşte, iar ei au venit cu completarea de «isteţime»“, povesteşte Anca Barbu cum s-a născut conceptul. Timp de aproape o săptămână, elevii au fost provocaţi să îşi dezvolte capacitatea de memorare, de identificare a informaţiilor într-un text şi de sintetizare.
FOTO arhiva personală
Profesoara a lucrat în serii de câte opt copii, astfel încât învăţarea să fie eficientă. A făcut şi o pagină de Instagram cu acest concept, unde postează ceea ce consideră util pentru elevi. Rezultatele au fost peste aşteptări: copiii au învăţat să citească mai bine, dar şi să localizeze şi să înţeleagă informaţiile dintr-un text.
Profesoara a făcut cu ei şi ceea ce se numeşte hartă conceptuală, prin care elevii au învăţat să pornească de la o idee şi să o dezvolte mereu, ca un copac ale cărui crengi se ramifică permanent. În plus, textele cu care copiii au lucrat în fiecare zi au corespuns unei valori: prietenia, altruismul şi ajutorul. Aşa au învăţat să le identifice în materialele pe care le citeau şi să încerce le aplice apoi în viaţa de zi cu zi.
Educaţia în serviciul comunităţii
Încă de când era mica, Anca şi-a exprimat gândurile şi emoţiile prin versuri. Nu a publicat nimic până acum, fiindu-i teamă de reacţia publică, dar ne mărturiseşte că în perioada următoare va scoate primul său volum de versuri, care va fi şi ilustrat. De asemenea, în viitorul apropiat va pune în practică şi un proiect intitulat „Service learning“, care presupune să aducă învăţarea din şcoală în serviciul comunităţii.
FOTO arhiva personală
„Am pus mereu foarte multă dragoste în aceşti copii. Suferă enorm pentru că nu înţeleg ce înseamnă să fii iubit. Să fii iubit nu înseamnă doar să te mângâie sau să te ia în braţe cineva, înseamnă să te accepte aşa cum eşti şi să vadă în tine cât de departe poţi să ajungi. Nu fiecare suflet se deschide odată. Fiecare are anotimpul lui când înfloreşte. Pe mine, toţi anii de profesorat m-au învăţat că niciun copil care era mediocru la română nu a ajuns un ratat. Cu asta vreau să rămână de la mine: dragostea de tot ce fac şi tot ce întâlnesc“, este moştenirea pe care Anca Barbu vrea să o transmită elevilor săi.
Vă mai recomandăm să citiţi şi:
Profesoara nevăzătoare care dezbate cu elevii la orele de Religie subiecte sensibile etic şi moral