Pădurarii au dat puştile de vânătoare pe kalaşnicoave. Cu toate astea, trebuie să meargă la psiholog doar din trei, în trei ani!

Lângă cadavrul pădurarului care s-a împuşcat a fost găsit pistolul mitralieră "din dotare"

După masacrul dintr-un coafor bucureştean, un pădurar gălăţean s-a împuşcat cu AKM-ul din dotare. Băuse şi era furios, dar din fericire nu a ieşit cu arma în stradă, unde putea face prăpăd. Ultima oară fusese evaluat psihologic în 2010

Tot mai des aflăm despre incidente în care românii trag cu pistolul. În cele mai multe se utilizează armament „defensiv" de tipul pistoalelor cu gaze, a căror deţinere pare să fi devenit o modă în România. De altfel, procurarea acestora este la îndemâna oricui.

Din nefericire însă au loc şi incidente tragice, în care sunt folosite arme de foc, letale. Cel mai elocvent exemplu recent cel al fostului angajat MAI care a împuşcat într-un coafor din Bucureşti opt persoane, ucigând două dintre acestea sau cazul pădurarului gălăţean, din comuna Pechea, care s-a sinucis împuşcându-se.

Este de remarcat că în ambele tragedii, vieţile au fost curmate cu „armele din dotare".

Nu numai purtătorii de armă din MAI trebuie reevaluaţi!

Dacă mai punem la socoteală şi faptul că, în urma „masacrului" de la Bucureşti, angajaţii MAI au fost reevaluaţi psihologic şi 52 dintre aceştia au fost obligaţi să predea armele, avem toate motivele să ne întrebăm: „Cum rămâne cu ceilalţi purtători legali de arme letale?!", mai numeroşi decât angajaţii MAI. Şi mai cu seamă cu cei care, prin natura profesiei, sunt dotaţi cu arme puternice, cu potenţial letal ridicat,  aşa cum - poate o să vă surprindă - este şi cazul pădurarilor?

Lângă pădurarul gălăţean care s-a sinucis recent în comuna Pechea a fost găsit un pistol mitralieră de tip Kalaşnicov, de calibru 7,62 milimetri. Era arma lui de serviciu, cu care păzea pădurea, o armă folosită şi de soldaţi în război.

Autopsia a relevat că, înainte de a comite gestul necugetat, bărbatul băuse alcool, iar din spusele organelor de anchetă, anterior avusese un conflict în familie.

Dacă nervos fiind, în loc să-şi îndrepte furia asupra sa, ar fi ieşit în curte sau în stradă şi „supărat pe viaţă şi pe lume", ar fi început să tragă cu pistolul mitralieră în cei care ar fi avut ghinionul să-i iasă în cale?

Tragedia de la Bucureşti, şi din păcate multe altele, demonstrează că această întrebare retorică n-ar trebui să ne ducă cu gândul la „drobul de sare"!

Pădurea şi viaţa, păzite cu mitraliera

Vă întrebaţi probabil de ce au pădurarii în dotare arme de asalt, militare, pentru că noi îi ştiam mergând prin pădure având pe umăr puşca de vânătoare.

Un prim răspuns am primit de la directorul Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva.

"De la modificarea Legii vânătorii, a fost interzisă paza fondului forestier cu arme de vânătoare aşa încât aproximativ 70% din totalul pădurarilor au fost dotaţi cu pistoale mitralieră AKM", ne-a informat Paraschiv Solovăstru.

O explicaţie în completare am primit de la directorul Direcţiei Silvice (DS) Galaţi.

„Conform Legii 117/2011 privind regimul armelor şi muniţiilor, care interzice utilizarea armelor de vânătoare pentru pază, inclusiv a fondului forestier, şi personalul nostru este nevoit să folosească armament adecvat pentru această activitate, arme oarecum militare. Puştile de vânătoare pot fi folosite de pădurari numai pentru combaterea animalelor răpitoare şi pentru vânătoarea în cadrul planului de recoltă la anumite specii", ne-a declarat inginerul Valentin Hahuie.

Să aibă totuşi nevoie pădurarii chiar de arme de tip militar? Ne oferă răspunsul tot directorul DS Galaţi.

„Sunt anumite cantoane silvice (suprafaţă de pădure administrată de un pădurar n.red.) care ridică mari probleme în privinţa pazei. Adesea, hoţii de lemn sunt agresivi şi se cunosc destule cazuri de pădurari ucişi în pădure cu topoare, cu securi şi cu arme de foc artizanale. Din acest motiv, regulamentele noastre prevăd dotarea personalului silvic cu armament militar, în funcţie de dificultatea de pază a cantonului. Cantonul Pechea este unul greu, zona fiind locuită de răzeşi mai duri şi acolo au fost mereu probleme", a explicat Valentin Hahuie.

Evaluarea psihologică se face prea rar!

Aşadar dotarea cu armament de tip militar a pădurarilor este justificată. Cât de sigură este, asta deja e o altă problemă.

„Ultima examinare psihologică a pădurarilor gălăţeni s-a făcut în 2010. Din câte ştiu eu periodicitatea reexaminărilor era la trei ani. Între timp, legislaţia a cunoscut o serie de modificări însă nu ştiu dacă periodicitatea s-a schimbat. Ne anunţă domnii de Poliţie, de la Serviciul Arme Explozivi şi Substanţe Periculoase când survin modificări şi noi ne conformăm. Pe de altă parte, nu se cunosc cazuri în care unii pădurari să fi folosit aceste arme în postura de agresori", a mai afirmat directorul Romsilva Galaţi.

Este bine să reţinem această ultimă afirmaţie pentru că un specialist în „psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale", cu care am discutat, consideră că intervalele la care se fac reexaminările purtătorilor de arme letale - şi am luat în discuţie cazul special al pădurarilor dotaţi cu pistoale mitralieră - sunt mult prea lungi.

„În calitate de psiholog cu experienţă în domeniul evaluării deţinătorilor permiselor de port-armă pentru muniţie letală consider că reexaminările ar trebui făcute la trei luni. Mai mult, din perspectiva unor incidente recente, deosebit de grave, se cuvine tras un semnal de alarmă. Am colegi care, pentru tarife modice, emit avizele psihologice de port armă după examinări sumare. În mod normal, o evaluare făcută corect durează între două şi trei ore, răstimp în care trebuie făcute mai multe teste, precum şi un interviu clinic. Numai astfel se poate determina echilibrul emoţional, nivelulurile de iritabilitate şi agresivitate ale purtătorului de armă. Şi nici chiar astfel rezultatul obţinut nu este unul cert", afirmă psiholog Lucreţia Preda.

Responsabilitatea psihologului

Specialistul şi-a exprimat speranţa că acei colegi ai săi care au transformat într-o simplă formalitate acordarea avizului psihologic pentru port-armă au fost puşi pe gânduri de recentele incidente sângeroase şi realizează că ar putea deveni răspunzători pentru tragedii înfiorătoare.

Şi comisarul Cristian Picioruş, şeful Serviciului Arme Explozivi şi Substanţe Periculoase, din cadrul Ispectoratului de Poliţie al Judeţului Galaţi consideră că evaluarea psihiologică ar trebui realizată cu o frecvenţă mai mare. Argumentul său:

„O afecţiune psihică având drept consecinţă pierderea discernământului poate surveni practic în orice moment însă psihologul poate detecta în avans unele semne în neregulă, nedetectabile pentru cei din jur. De aceea, ar fi de dorit ca aceste evaluări psihologice ale utilizatorilor de arme de foc letale să se facă mai des"