Foto FOTO Ciudăţeniile vecine cu nebunia ale pistelor pentru biciclişti din Galaţi: stâlpi, gropi, borduri, copaci, panouri-ghilotină
0
În oraşul Galaţi s-au investit circa 2 milioane de euro în ultimii 18 ani pentru amenjarea a 16 kilometri de piste pentru biciclişti. Pistele sunt însă de nefolosit, deoarece fie au fost făcute prost, fie au fost distruse de şoferii inconştienţi.
Deşi au costat două milioane de euro (în majoritatea cazurilor banii fiind „anexaţi” de autorităţile locale la proiecte de infrastructură mai ample, care au vizat refacerea carosabilului sau a trotuarelor), cei 16 kilometri de piste de biciclişti din Galaţi sunt doar o glumă proastă, fiind de nefolosit de amatorii de mişcare pe două roţi.
Primele piste au fost făcute în perioada 2010-2014 şi, într-un efort „heirupistic” al primăriei, au constat în trasarea a circa 12 kilometri de dungi paralele, de-a valma prin oraş, fără ca bicicliştii să le poată folosi deoarece traseul este în unele locuri îngust de doar 20-25 de centimetri sau este întrerupt de stâlpi, borduri, gropi, scări, maşini parcate şi altele.
Astfel de piste inutile pentru biciclişti sunt în următoarele zone din oraş: faleza superioară (pe trotuarul dinpre versantul de la Dunăre), pe traseul strada Frunzei - rondoul „Ultimul Leu”, pe strada strada Cloşca până la Ivas, pe ruta strada Brăilei - Ultimul Leu - Coşbuc, pe Coşbuc - strada Domnească şi pe strada regiment 11 Siret.
„Este scandalos ceea ce au făcut cu aceste piste. Mai bine nu mai cheltuiau banii decât să facă o aşa batjocură. Zici că vor să omoare bicliştii, nu să le facă un loc special pe unde să ruleze”, spune despre investiţia primăriei Laurenţiu Popa, liderul unui ONG din Galaţi care promovează pedalatul.
Cel mai ciudat traseu este, de departe cel de pe strada Frunzei. Acolo bicicliştii ar trebui să ruleze pe un trotuar de 30-40 de centimetri lăţime, care are pe partea dinspre stradă o diferenţă de nivel (în jos) de 30 de centimetri, iar pe partea cealaltă garduri de toate felurile de care sunt atârnate, din loc în loc, cutii poştale, firide metalice pentru electricitate şi gaz şi multe altele.
Mai mult decât atât, unii dintre proprietari nu s-au sfiit să construiască o treaptă sau două, pe trotuar, pentru accesul în curte, în vreme ce angajaţii municipalităţii care se ocupă de semnalizarea rutieră au pus stâlpii pe unde le-a venit bine. În majoriatea cazurilor asta a însemnat mijlocul pistei pentru biciclişti, care s-a „îmbogăţit” cu capcane mortale, inclusiv cu panouri care au partea de jos la nivelul gâtului biciclistului, parcă într-o încercare de a-i decapita pe temerari.
„Sunt astfel de panouri ce amintesc de ghilotinele revoluţiei franceze în mai multe locuri din oraş. Pe strada Basarabiei, la Cimitir, este una. Pe Frunzei este alta. Cât despre stâlpi, sunt zeci, dacă nu cumva sute”, spune Laurenţiu Popa.
Noile piste, distruse de şoferi
În ultimii doi ani, municipalitatea a mai dat în folosinţă alţi trei kilometri de piste (pe Calea Galaţi şi pe strada Tecuci), în ceea ce părea să fie o investiţie solidă (două benzi delimitate, semnalizare rutieră bună), însă de ea s-a ales praful în numai un an: semnalizarea a fost distrusă, delimitările au fost smulse şi aruncate peste tot, iar maşinile parchează acum pe spaţiul dedicat bicicliştilor.
Pe strada Tecuci, pista a fost amenajată, cu două benzi, pe carosabil şi semăna, la inaugurare, cu una dintr-o ţară vestică foarte civilizată. Minunea nu a durat, însă, decât câteva zile deoarece şoferii au început să parcheze pe traseul bicicletelor, iar camioanele de aprovizioanare au încălecat limitatoare de bandă şi le-au distrus.
În acest moment, o bună parte dintre aceste limitatoare (foarte costisitoare de altfel, având în vedere că achiziţionarea şi montarea lor a costat 300 de euro metru liniar, deci aproximativ 600.000 de euro cu totul doar pentru strada Tecuci) au dispărut sau sunt împrăştiate pe pistă, ca veritabile capcane pentru biciclişti.
„Nu cred că mai putem spera prea multe de la autorităţi în această privinţă. Nimeni nu pare dispus să încurajeze mersul pe bicicletă, care nu doar că este sănătos, ci şi contribuie la scăderea poluării şi la descongestionarea traficului auto. Noi, bicicliştii, preferăm mai bine să mergem pe trasee din afara oraşului, unde suntem în siguranţă. În oraş s-au cheltuit degeaba banii, dacă nu s-a făcut ceva profesionist”, a mai spus Laurenţiu Popa.
Se încarcă comentariile...
