Cuptorul de ars ceramica, descoperit la Negrileşti, dă mari bătăi de cap arheologilor

Studenţii au lucrat intens în ultimele zile pentru a scoate la suprafaţă cuptorul. Foto: Direcţia pentru Cultură

Dimensiunea foarte mare a cuptorului descoperit zilele trecute, greutatea lui, dar şi riscul ca acesta să se sfărâme din cauza vechimii, îi fac pe reprezentanţii autorităţilor culturale din Galaţi să se gândească la diverse variante, astfel încât acesta să ajungă în faţa publicului, dar în condiţii maxime de siguranţă. Cuptorul este vechi de aproape 1.700 de ani.

Şi anul acesta, la Situl arheologic de la Negrileşti, judeţul Galaţi, sit arheologic clasat ca monument istoric, continuă campania cercetărilor arheologice. Fiind un sit arheologic bogat, cu o stratigrafie complexă ce coboară până în eneolitic, acesta constituie un instrument util pentru formarea viitorilor arheologi, de care judeţul nostru cam duce lipsa în ultima perioada.  De aceea, începând din 2007, în fiecare an, Muzeul de Istorie Galaţi, în parteneriat cu Muzeul Mixt din Tecuci, desfăşoară cercetări în zonă alături de studenţii Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” Galaţi, studenţi care îşi desfăşoară practica sub îndrumarea lectorului Ovidiu Cotoi.

Dacă în fiecare an surprizele nu lipsesc, anul acesta culminează prin descoperirea în întregime a unui cuptor, probabil de ars ceramica. Ineditul constă în integritatea cuptorului şi dimensiunile acestuia foarte mari, situaţie care a determinat pe şeful şantierului arheologic, Costel Ilie, muzeograf la Muzeul de Istorie din Galaţi să caute soluţii, împreună cu directorul muzeului Cristian Căldăraru, pentru ca acest cuptor să fie salvat, cercetat, conservat şi apoi expus publicului.

Fragilitatea pereţilor cuptorului expus deja altor condiţii decât cele în care a fost păstrat (în pământ vreme de aproximativ 1.000 de ani) şi „alterarea” lui presupune elaborarea în regim de urgenţă a unei strategii cu soluţii ale căror costuri nu sunt deloc de neglijat indiferent de natura lor (materială, umană, educaţională etc.).

De aceea, directorul Muzeului de Istorie din Galaţi, Cristian Căldăraru, împreună cu doi reprezentanţi ai Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi, Marius Mitrof şi Mihaela Olteanu, s-au deplasat pe şantierul arheologic de la Negrileşti.

„Prima etapă este de protejare a cuptorului împotriva intemperiilor prin amenajarea unei copertine. Spaţiul fiind expus pătrunderii unor persoane străine care pot distruge cuptorul din neştiinţă, sau poate în mod voit, este necesar să se asigure şi paza acestuia de către Primăria comunei Negrileşti. Din nefericire, primarul comunei nu a putut fi găsit la ora la care reprezentanţii Muzeului de Istorie Galaţi şi ai Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi se aflau în comună”, ne-a declarat Marius Mitrof, de la Direcţia pentru Cultură.

Asigurarea, în primă fază, a acestor două elemente va permite luarea unor decizii ulterioare de salvare, cercetare şi conservare a acestui artefact. Salvarea cuptorului presupune consolidarea peretelui acestuia cu ajutorul unor substanţe speciale care trebuie achiziţionate.