Cine sunt personajele controversate din „RePatriot”, organizaţia promovată de premierul Cioloş ca model de civism

Printre membrii de bună-credinţă ai organizaţiei „RePatriot” se strecoară şi destul de multe personaje controversate: oameni de afaceri abonaţi la contracte cu statul, lefegii de-o viaţă ai bugetului public, sforari politici, extremişti şi indivizi suspectaţi de fapte penale.

Premierul Dacian Cioloş şi-a lansat, pe Facebook, în 16 octombrie 2016, Platforma România 100 (România la 100 de ani), precizând că ea conţine 10 principii ale unei guvernări, însoţite de un portofoliu de proiecte naţionale care crede că ar trebui continuate sau începute de guvernul viitor.

Cioloş a mai precizat că propune Platforma România 100, o platformă pentru recâştiga „încrederea în România şi în noi înşine”, iar titlul este motivat de faptul că, în 2018, România va celebra centenarul Marii Uniri.

„100 de ani au însemnat cicluri dramatice, de la totalitarism către democraţie, de la războaie şi crize profunde la integrarea în NATO şi Uniunea Europeană. Dacă vrem ca România să crească, avem nevoie de o reformă profundă a statului. Avem nevoie de o reîmprospătare profundă a clasei politice, de principii pe care noi, ca societate, să ni le asumăm dincolo de angajamente politice şi cicluri electorale”, a mai scris Cioloş, postarea fiind însoţită şi de documentul care stă la baza acestui proiect.

Dacian Cioloş a prezentat şi un portofoliu de proiecte naţionale, printre care reforma administraţiei publice,operaţionalizarea Strategiei Naţionale Anticorupţie, întărirea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) şi întărirea sistemului judiciar, asumarea şi operaţionalizarea celor 17 capitole ale Strategiei România Competitivă, crearea unui Program naţional pentru sprijinirea antreprenorialului ca motor al economiei româneşti, continuarea Pachetului anti-sărăcie.

Un capitol important a fot prezentat ca fiind ce legat de încurajarea participării Diasporei în economie prin abordări de tipul “RePatriot” şi continuarea programelor Diaspora Start-Up şi pregătirea în condiţii optime a Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene în 2019.

Dincolo de principiile generoase, însă, există şi câteva semne de întrebare legate de promovarea iniţiativei „RePatriot”, care în ciuda bunelor intenţii enunţate prin intermediul liderilor ei, include numeroase persoane care nu par deloc să se înscrie în clişeul minunat expus de premier.

Din capul locului, am exclus din această analiză a componenţei grupului „RePatriot” toate informaţiile intens vehiculate de presă în ultimele săptămâni, privind legăturile (trecute sau prezente) ale unora dintre membrii organizaţiei amintite (circa 8-10% dintre ei) cu fundaţiile din cercul de influenţă al milardarului George Soros.

Am făcut acest lucru deoarece considerăm că aceste conexiuni sunt în mare parte pe teritoriul speculaţiei, neexistând niciun fel de dovadă că o persoană sau alta face parte dintr-o „conspiraţie planetară”.

În acelaşi timp, însă, există multe conexiuni concrete, la care ne vom referi în cele ce urmează (fără a avea pretenţia că am făcut o analiză completă, din cauza resurselor limitate de care am dispus), între unii dintre „repatrioţi” şi banul public sau cu afacerile penale derulate în România.

Ce este „RePatriot”

Înainte de a începe analiza propriu-zisă se cuvine să menţionăm ce este „RePatriot”. În esenţă, mişcarea este o „emanaţie” a asociaţiei non-profit Romanian Business Leaders (RBL).

Fragment din Declaraţia RePatriot semnată de Ziua Naţională, la Alba-Iulia, în 2015

RBL a fost înfiinţată în iulie 2011, obiectivul declarat fiind „dezvoltarea unei platforme de acţiune şi implicare socială pentru lideri din mediul privat. Scopul ultim este ca România să devină o ţară mai bună pentru business-ul responsabil şi, în felul acesta, pentru toţi românii”.

Fundaţia a fost fondată de Mihail Marcu, Andreea Roşca, Sorin Axinte, Lucian Butnaru, Ioana Filipescu, Dragoş Dinu, Anca Harasim, Mihaela Perianu, Dragoş Roşca, Felix Pătrăşcanu, Andi Dumitrescu, Felix Daniliuc şi Dragoş Anastasiu, iar în prezent numără circa 300 de membri.

Fragment din Declaraţia RePatriot , cu lista membrilor, semnată de Ziua Naţională, la Alba-Iulia, în 2015

Potrivit celor afirmate pe site-ul propriu, RBL „acţionează în patru direcţii esenţiale:

(1) concretizează proiecte rezultate la Summit-ul anual Romanian Business Leaders, din luna februarie;

(2) contribuie la îmbunătătirea politicilor publice prin transfer de know how din mediul privat spre sectorul public şi propuneri concrete de probleme şi soluţii către autorităţi, prin grupuri mixte de lucru public-privat;

(3) propune priorităţi pentru guvernare prin întâlnirile periodice sub titlul Agenda pentru România, în care oameni de business, lideri ai societăţii civile şi din politică discută provocările şi tendinţele cu impact major în economie şi societate;

(4) aduce împreună liderii din business cu viziune şi cu încredere în România”.

În acelaşi timp, proiectul „RePatriot” demarat de RBL „este adresat românilor din Diaspora care doresc să se reconecteze cu ţara. Lansat de Romanian Business Leaders, fundaţia care reuneşte antreprenori şi lideri din mediul de afaceri românesc, proiectul oferă sprijinul de care românii din Diaspora au nevoie pentru a investi în România sau/şi pentru a se reloca acasă şi a-şi reconstrui o viaţă şi o carieră aici”, după menţionează iniţiatoriii.

Cât despre iniţiatori, se cuvine a spune că lider este Marius Bostan (fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în Guvernul Dacian Cioloş), căruia i se alătură câteva nume important din RBL, care se vor regăsi în ipostaze interesante în analiza prezentă.

Marius Bostan, liderul RePatriot FOTO Adevărul

Interesant este că  membrii „RePatriot se consideră un soi de revoluţionari paşoptişti. „Veniţi alături de noi cu forţele de care puteţi dispune! Niciun efort nu e prea mic pentru această cauză mare. Daca ne întoarcem în istorie, vedem că în 1848 un grup de aproape 100 de români întorşi de la şcoli de peste hotare au pus bazele României moderne şi au creat premisele construirii României Mari în 1918. În următorii aproape 100 de ani mulţi români aflaţi pe toate meridianele au susţinut cauza ţării, au purtat steagul ţării, au trimis bani acasă şi s-au rugat pentru noi când ne-a fost greu. Acum a venit rândul nostru să lucrăm pentru ca 100 de ani de la Marea Unire să ne regăsească într-o Românie unită şi capabilă să ofere o viaţă mai bună românilor săi”, se menţionează pe site-ul iniţiativei.

Fragment din Declaraţia RePatriot semnată de Ziua Naţională, la Alba-Iulia, în 2015

Dar să ne întoarcem la lumea reală.

Membri „RePatriot” care au făcut/fac afaceri cu statul român

În teorie, „RePatriot” se bazează pe iniţiativa privată. Susţine oamenii valoroşi, care răzbesc prin forţe proprii, fără să fie abonaţi la „ţâţa” banului public. Asta în teorie. În practică, însă, printre membrii grupului se află destul de mulţi oameni care nu s-au sfiit să ia bani de la stat, uneori prin contracte controversate, după cum vom arăta.

Florin şi Măriuca Talpeş (proprietarii Softwin) au multimple interferenţe cu banii publici, funcţiile publice şi politica. În 2011, Florin Talpeş a fost numit de ministrul Daniel Funeriu preşedinte al Companiei Naţionale de Dezvoltare în Informatică (CNDI), poziţie din care a aprobat finanţări de stat în valoare de  3,2 milioane de euro pentru companiile patronate chiar de către el.

Firma lor are sute de contracte cu statul şi entităţi locale, pe furnizarea de soluţii informatice (de altfel, grosul clienţilor vin din zona publică). Câte despre interferenţa cu politica, candidatul Nicuşor Dan (USR) a recunoscut că a primit o sponsorizare de 5.000 de euro de la familia Talpeş.

Liviu Dan Drăgan (Total Soft) este cel care asigură mentenanţa sistemului informatic ECRIS (gestiunea dosarelor din Justiţie, contract obţinut prin încredinţare directă în timpul ministresei Rodica Stănoiu , din Guvernul Adrian Năstase). Administrarea costă statul 40.000 de lei pe lună, iar de-a lungul timpului au fost numeroase scandaluri legate de siguranţa sistemului.

Emil Munteanu (Power Net) are în ultimii ani sute de contracte, tot pentru funituri informatice, cu instituţii de stat importante, precum:  Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR), Inspectoratul General a Poliţiei de Frontieră (IGPF, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei, Ministerul Finaţelor, Angenţia Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Camera Deputaţilor, Ministerul Culturii şi altele.

Avocata Dana Dufault, în colaborare cu cunoscuta firmă Ernst &Young (E&Y), începând cu anii ‘90, a oferit consultanţă juridică în cadrul programelor PHARE pentru privatizări, realizând audituri juridice şi studii de dezvoltare strategică pentru mari companii româneşti scoase la privatizare.

Dragoş Dinu (CEO GrupulŢiriac)  a fost CEO la compania A&D Pharma în perioada când grupul frmaceutic era în top 10 firme care fac afaceri cu statul, cu contracte, în perioada 2007-2010, de peste 130 de milioane de euro. Firma era principalul furnizor (de departe) în spitalele româneşti.

Iulian Sorescu (Noerr) a fost consultatant de firme pentru subvenţiile sociale plătite de statul român. Ultimul proiect consiliat şi câştigat a fost în 2016 (a fost unul din cele şase proiect care au împărţit 35 de milioane de euro de la Guvern).

Valentina Ionescu Costache (MUR Media) este specializată în organizare de mari evenimente pe bani publici, mai ales via TVR.

Ovidiu Miron (Avisso) a derulat proiecte cu finanţare europeană pentru dezvoltarea economică şi socială a mediului urban şi rural, prin coordonarea a patru proiecte din cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 din care unul a contribuit la dezvoltarea a 11 Structuri de Economie Socială în judeţele Tulcea, Ilfov, Constanţa şi Maramureş. Celelalte trei proiecte au avut drept scop furnizarea de programe de formare profesională în domeniul turismului şi alimentaţiei publice.

Eusediu Margasoiu (The Network) s-a ocupat, prin firma lui, de promovarea brandului de ţară sub ministresa Elena Udrea. A făcut (tot în vremea PDL) şi iPlan – un program de 1.5 milioane EUR, de dezvoltare la nivel naţional a competenţelor de planificare strategică de marketing în rândul managerilor din România, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007–2013 –AMPOSDRU.

Mihail Marcu (Medlife) – compania lui este a doua în topul companiilor private din sănătate care primesc bani de la stat (după Sanador). În 2014 şi 2015 i s-au decontat circa 4 milioane de euro.

Membri „RePatriot” care au ocupat funcţii publice sau la companii de stat

Dincolo de afacerile cu statul ale unora dintre membrii iniţiativei, există şi situaţia în care unii dintre ei au fost salariaţi ai unor entităţi publice, fie că vorbim despre instituţii, fie că avem în vedere companiile cu capital de stat.

Primul pe listă este Marius Bostan (liderul RePatriot), care a fost ministru al Comunicaţiilor în cabinetul Cioloş (a ieşit din funcţie în august 2016), dar şi un perpetuu angajat la stat.

Ca şi acţionar al VBM Partners a avut numeroase contracte pe bani publici de consultanţă ( în perioada 2009-2012 ) cu 12 primării mari din România (printre care Iaşi, Timişoara, Bacău etc).

Fratele lui a fost consilier judeţean PDL (acum PNL) şi-i este asociat într-o firmă preluată de la Dorinel Umbrărescu, celebrul „rege al asfaltului” din România.

Marius Bostan a fost asistentul senatorul PNŢCD Ioan Bărbuş. Guvernul Boc l-a numit, în 2009, în Consiliul de Administraţie (CA) de  la Poşta Română, apoi în CA al Romtelecom.

În perioada guvernării Convenţiei Democratice, între 1997 şi 1998, a devenit expert guvernamental în cadrul Consiliului pentru Reformă, iar, din 1998 până în 1999, a ocupat funcţia de Director al Programului Officer Phare 9070, la Departamentul pentru Administraţie Publică Locală.

Ca reprezentant al Guvernului, a fost, în perioada 1998-2001, şef al Departamentul Administraţiei Publice Locale la Proiectul Băncii Mondiale – Fondul Român de Dezvoltare Socială.

Florin Furdui (CM Portland Trust) a luat şi el contact cu banii publici, fiind numit, în 10 decembrie 2015 (deci chiar de către Guvernul Cioloş) reprezentant al statului în Consiliul de Administraţie de la Telekom (fostul Romtlecom, în care statul român mai deţine un important pachet de acţiuni).

Dragoş Neacşu (acum Erste Asset Management) a fost secretar de stat Mininstrul Finanţelor în 2005, în guvernul Tăriceanu, sub miniştrii Ionuţ Popescu şi Sebastian Vlădescu (ambii PNL).

Cătălin Dima (avocat) a fost şi el director în cadrul Romtelecom (companie de stat ce se pregătea de ceva reforme.

Şi repatriotul Dan Stoenescu a lucrat mai toată viaţa lui doar pentru stat. Cel mai recent: din 17 noiembrie 2015 până la 7 iulie 2016, când a fost ministru delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni în guvernul Dacian Cioloş.

Înainte a lucrat în calitate de diplomat la Madrid şi Beirut şi a fost preşedinte al EUNIC (European Union National Institutes for Culture) în Liban pentru două mandate consecutive ca reprezentant al Institutului Cultural Român. În perioada 2009-2010 a activat în cadrul Departamentului pentru relaţiile cu românii de pretutindeni. Începând cu septembrie 2015 a fost responsabil de şcolile româneşti din Spania, cultură şi afaceri multilaterale în cadrul Ambasadei României în Spania.

Membri „RePatriot” care au avut sau au probleme cu Justiţia

Horia Ciorcilă (preşedinte Banca Transilvania) a fost anchetat penal şi trimis în judecată pentru manipularea pieţei de capital. După un proces lung şi întortocheat a fost achitat.

Răsvan Radu (CEO Unicredit) a fost acuzat de Dorin Cocoş că i-ar fi dat un milion de euro şpagă în dosarul „Microsoft”. Acuzaţia este în curs de cercetare de către instituţiile statului.

Andrei Cionca (CEO Casa de Insolvenţă Transilvania) este investigat penal în două dosare penale (DNA şi DIICOT) legate de falimentul/insolvenţa Romstrade (BlueAir), Romplumb, Mox Construcţion şi Leonardo.

Membri „RePatriot” care au atingeri cu politica

Ioana Vinţan (Links Asocited) a condus două proiecte promovate de PDL: candidatura Elenei Băsescu (EBA) la alegerile europarlamentare şi a fost implicată în promovarea brandului de ţară al Elenei Udrea.

A lucrat la campaniile electorale ale lui Emil Constantinescu, Victor Ciorbea şi Mugur Iasărescu (2000). A fost consilieră a lui Mihai Răzvan Ungureanu şi purtator de cuvânt MAE. Presa a scris la un moment dat că a luat bani frumoşi (500.000 de euro) pentru consilierea de imagine a companiei de stat Oltchim, aspect pe care Ioana Vinţan l-a negat vehement.

Felix Tataru (GMP) a fost consultant în campaniile electorale (câştigătoare) ale lui Klaus Iohannis şi Traian Băsescu. A fost audiat, în martie 2015, la Direcţia Naţională Anticorupţie, în dosarul „Gala Bute”, în care principalul inculpat este Elena Udrea, însă nu au fost formulate acuzaţii în ceea ce-l priveşte.

Dan Ostahie (Altex) a fost pentru scurtă vreme candidat PDL Neamţ la Camera Deputaţilor (anunţ făcut de Gheorghe Ştefan, care a mai spus atunci că Ostahie e membru al partidului de zece ani). Ulterior a renunţat la candidatură, ceea ce i-a determinat pe liderii PDL să spună că a fost o „lucrătură PSD”.

Ostahie este şi membru al Institutului Apen Romania (fondat in România de Geoană şi considerat o organizaţie de tip mason), din care face parte şi „sorosista” Anca Harasim, o altă membră „RePatriot”. Ostahie fost acuzat şi de lipsă de patriotism, în 2007, când şi-a mutat acţiunile Altex pe un offshore din Olanda, pentru a nu mai plăti impozitul pe dividende România.

Octavian Bădescu (Lokko) este  în Partidul Mişcarea Liberală (este printre lideri), A fost o perioadă manager privat la Prioripost (adică la divizia de curierat din compania de stat Poşta Română).

Alţi membri „RePatriot” care au atras atenţia în ultimii ani sunt Ioana Manoiu (principalul PR al Gabriel Gold Corporation în chestiunea Roşia Montană) sau Steven Van Groningen (preşedintele Patronatului Bancherilor din România) , care a stârnit un val de proteste (inclusiv din partea CSM)  după ce a avut aroganţa să declare că ei, bancherii, ar fi dispuşi să-i înveţe pe judecători cum să judece litigiile bancare cu clienţii.

Un personaj ciudat, care nu apare în lista cu membri ai organizaţiei, dar care a semnat declaraţia „RePatriot” din 2015, de la Alba Iulia, este Coriolan Baciu. Acesta este preşedintele partidului Totul pentru Ţară, continuatorul mişcării legionare.

Fiul unui fost prefect legionar de Alba, Baciu a organizat mai multe manifestări pentru comemorarea lui Horia Sima, important  lider al mişcării din perioada interbelică. În prezent, el luptă să salveze partidul, dizolvat în primă instanţă la cererea procurorilor. Baciu a fost atât fondator al firmei Eco Vert, cât şi consilier şi director al unei asociaţii caritabile a Bisericii Greco–Catolice. Asociaţia religioasă a preluat terenurile statului şi apoi le-a dat în exploatare firmei Eco Vert.