Arheologia senzuală, conceptul artistic prin care fiinţa umană este cercetată în cele mai intime detalii

Raluca Băjenaru este o tânără din Galaţi care a îmbrăţişat un concept artistic exotic, pornind de la ideea că, pentru realizarea unei opere, este necesară o muncă minuţioasă de documentare a subiectelor umane.

Este greu să o defineşti pe artista Raluca Băjenaru (33 de ani) folosind termeni convenţionali. Ea însăşi, nu doar arta  pe care o face, iese cumva din orice tipare, căci nu se limitează la merge pe cărări bătătorite, ci explorează concepte noi, moduri inedite de a percepe arta şi existenţa.

Atunci când a a aplicat la proiectul MORA Emerging 2015 (al cărui laureat a şi fost în final) a plecat de la ideea că tineri artişti trebuie să părăsească „poteca” trasată de maeştrii lor şi să caute forme surprinzătoare de exprimare, aşa că s-a integrat într-un curent artistic avangardist: arheologia senzuală.

Ce înseamnă arheologia senzuală nu se poate spune în cuvinte puţine, căci nu-i uşor să defineşti ani, decenii, secole de experienţe tulburătoare, care izvorăsc de fapt din fragilitatea fiinţei umane. „Colecţionez fosile ale buricelor, fire de păr pierdute, cuvinte inventate de copii şi toate aceste relicve au pentru mine ceva senzual, nu în înţelesul erotic al termenului, ci, mai degrabă acea senzualitate tulburătoare pe care o asociez efemerităţii umane”, spune Raluca Băjenaru.

Practic, Raluca se studiază pe sine şi pe cei din jur şi încearcă, ulterior, să transpună artistic (prin toate mijloacele) metamorfozele – unele frumoase, altele groteşti – prin care trece corpul uman.

„Modul în care pielea noastră se transformă cu anii, îmbătrânind, în timp ce noi rămânem aceeaşi persoană, faptul că ne ascundem atât de mult sub haine, protejându-ne corpul de parcă ar fi un idol personal, faptul că, în mine, ca femeie, poate creşte un corp străin care mai târziu va avea propria voinţă, ultima strângere de mână a unui muribund – toate acestea au pentru mine valoarea unei senzualităţi care defineşte viaţa, aceeaşi senzualitate care face ca anotimpurile să se succeadă”, îşi descrie crezul Raluca Băjenaru.

„Caut în jurul meu - în oamenii din jurul meu, pe corpurile lor - aceste amintiri, asemeni unui arheolog care încearcă să descopere o istorie tăcută, nedescifrată, istoria unui prizonierat în captivitatea pielii, destinul de a nu-mi fi putut alege naşterea – pe care îl împărtăşim cu toţii. Este arheologia intimităţilor unice şi efemere în care pătrund”, adaugă artista.

Unii au etichetat-o ca fiind ciudată. Însă cei mai mulţi exponenţi ai lumii artistice au aplaudat eforturile ei de a surprinde fiinţa umană ca un fenomen dinamic, dincolo de timp.

Cine este Raluca Băjenaru

S-a născut la Galaţi, în 7 iulie 1982 şi a cochetat cu arta încă din adolescenţă, fiind în prima fază atrasă mai ales de eseu şi poezie. S-a stabilit în Bucureşti în 2005, după absolvirea Facultăţii de Litere la Galaţi. Câţiva ani a lucrat ca jurnalist, dar,  la un moment dat, şi-a dat seama că are nevoie de o schimbare. A căutat o bursă în domeniul artistic şi a găsit posibilitatea de a pleca şase  luni în Indonezia pentru a studia la un Institut de Arte din Insula Java.

A fost o experienţă care i-a schimbat pentru totdeauna viaţa. După cele şase luni de Indonezia, Raluca a călătorit singură prin Asia de Sud-Est, vizitând Singapore, Malaezia, Thailanda, Cambogia, Laos şi Nepal. Ideea iniţială era de a se întoarce in România pe jos, însă a renunţat din motive de timp.

Revenită în ţară, a ales să-şi continue drumul pe direcţia artistică. A dat admitere la UNARTE, secţia Pictura, unde a studiat picto-obiectul şi colajul de materiale naturale, documentându-se din arta primitivă a Oceaniei.

Urmează masterul cu prof. Cezar Atodiresei – interval în care cercetările sale se îndreaptă mai mult către zona limbajului, fiind interesată de forma diverselor tipuri de scriere, studiind scrierea asemantică.

După finalizarea masterului, participă la expoziţia colectivă a Centrului de Artă Mora. iar proiectul propus de ea, denumit „Alchimie” (adaptarea unui automat de vândut bomboane pentru a vinde cuie ruginite, o ironie la adresa consumerismului), este ales câştigător.

În prezent, Raluca este PR la Muzeul Naţional de Artă şi se pregăteşte pentru o bursă în Olanda.