Singura rămasă intactă după cel mai mare cutremur din ultimii 200 de ani. Cum a rezistat construcţia până acum

În anul 1940, pe data 10 noiembrie, la ora 3.39, România a fost zguduită de unul dintre cele mai puternice cutremure din istorie, cu efecte devastatoare.

Seismul a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, iar numărul victimelor a fost estimat la 1.000 de morţi şi 4.000 de răniţi, majoritatea din Moldova.

Oraşul Panciu, din Vrancea, a fost aproape ras de pe faţa pământului, înregistrându-se atunci 42 de morţi şi 76 de răniţi. 

Puţine imobile au mai rămas în picioare, iar unul dintre ele rezistă în stare foarte bună până în ziua de azi. Este vorba despre Casa ”Nicolae Milea”, care a fost construită la începutul secolului XX, imediat după sfârşitul Primului Război Mondial, de către unul dintre cei mai bogaţi locuitori ai oraşului Panciu de la acea vreme, industriaşul Nicolae Milea. Arhitectura casei este una românească, cu influenţe europene de secol XX. 

“Bănuim că fundaţia casei este făcută din piatră de râu, altfel nu se explică cum de a rezistat acelui cumplit cutremur care a distrus efectiv oraşul. Cred că ar trebui studiată de specialiştii în seismologie. Din păcate, în arhivele oraşului nu se mai găseşte nici un document legat de această construcţie interesantă, arhiva fiind distrusă o parte în timpul cutremurului, cealaltă parte după cel De-al Doilea Război Mondial. Ştim doar că la moartea industriaşului Nicolae Milea casa a trecut în stăpânirea fiului său cel mare, Ştefan”, ne-a declarat Florin Dîrdală, istoric la Arhivele Naţionale.

Transformată în Casa Pionierului

Fiul proprietar s-a luptat în timpul regimului comunist pentru ca imobilul nu fie naţionalizat, lucru care avea să se întâmple totuşi în 1959, când imobilul a fost transformat în Casa Pionierului.

“Ca elev, veneam aici la diferite cercuri pentru copii. De la bunicii mei am aflat că această casă este una dintre cele trei care au rezistat cutremurului din 1940”, ne-a precizat profesorul Ionuţ Iliescu, istoric la Muzeul Vrancei. 

După 1990, casa a fost retrocedată către moştenitorii de drept, care au înstrăinat-o către o familie care încearcă de mai mulţi ani să afle povestea acestui imobil deosebit.

Casa este nelocuită în prezent, ci doar  stare de conservare, iar nou proprietar a intervenit asupra ei doar prin schimbarea acoperişului, păstrând autenticitatea.

“Cei care au cumpărat casa vor să o păstreze aşa cum a fost şi au încercat, fără succes, să afle povestea ei, cum a fost construită, planul de construcţie. Casa este construită din cărămidă şi are şi două beciuri. Există nişte indicii că a fost ridicată de un arhitect celebru, de numele căruia se leagă câteva construcţii monumentale din Focşani, dar nu e deocamdată nimic probat şi mai căutăm”, ne-a declarat jurnalista Silvia Vrînceanu, care lucrează la un proiect privind scoaterea la lumină a clădirilor celebre ale Vrancei.

Ce spunea un fost primar despre cutremurul din 1940

“În mai puţin de un minut (45 secunde) au prăbuşit tot oraşul la pământ. Câteva minute în urmă, care cum am putut, am eşit în stradă. Întuneric beznă, nici strigăte, nici jale. O groază mută în plină beznă, mai lugrubă decât ţipetele şi jălirea, paralizase pe toţi”, scria primarul din Panciu, Ad. Căpăţână, doctor în drept şi farmacist, care a realizat un istoric al oraşului în cuprinsul căruia a fost prezentat şi momentul 10 noiembrie 1940.

FOTO: Oraşul Panciu, după cutremurul din 1940