O altă variantă a romanului „Baltagul“, scrisă de personaje reale în Munţii Vrancei. Cum au fost prinşi criminalii

Evenimentele au avut loc la sfârşitul secolului XIX, personajul principal al poveştii fiind fiul unei familii înstărite din fostul judeţ Putna.

În vara anului 1894, feciorul unei familii extrem de bogate din comuna Ţifeşti, pe nume Nicu Sclavone, familie de origine italiană, are chef de vânătoare de urşi în munţii Vrancei.

Era luna august şi vânătoarea era programată pentru câteva zile. Tânărul a plecat de acasă, din Ţifeşti şi a ajuns până în satul Lepşa cu o caleaşcă, iar acolo a tocmit o călăuză şi cu cei doi câini de vânătoare pe care îi avea au plecat să cutreiere munţii, după urşi, prin pădurile Obştii Tulnici, aproape de graniţa cu Austro-Ungaria, ştiut fiind că în acele timpuri imperiul cuprindea şi Transilvania.

În timp ce stăteau la pândă, tânărul Sclavone şi călăuza sa au surprins în pădure patru persoane, care vorbeau ungureşte şi care înghesuiau în căruţele lor mai mulţi buşteni tăiaţi ilegal din codru. Tânărul ar fi putut să-şi vadă de drum şi să nu bage în seamă furtul de lemne, dar a ţinut cu tot dinadinsul să le spună hoţilor că fapta lor nu va rămâne nepedepsită.

O decizie total neinspirată, pentru că indivizii în cauză au tăbărât pe cei doi drumeţi şi i-au măcelărit cu topoarele, ucigându-i.

Când i-au văzut morţi, s-au sfătuit ce să facă cu cadavrele lor şi au ajuns la concluzia să le ascundă în vegetaţia din zonă, convinşi că nu foarte mulţi oameni se vor aventura pe acolo. Ucigaşii erau din comuna Ojdula, din judeţul Covasna.

FOTO: Document din Arhivele Naţionale-Fliala Vrancea

După câteva zile fără nici un semn de la copilul lor, familia tânărului Sclavone s-a îngrijorat de lipsa nejustificată a acestuia, mai ales că cei doi câini care-l însoţeau la vânătoare s-au întors singuri acasă.

Câinii s-au întors singuri acasă

„Rudele au sesizat autorităţile, iar pe deasupra au plătit oameni să-l găsească pe tânărul dispărut fără urmă. În urma unor căutări prin munţi care au durat câteva zile au fost descoperite cadavrele celor doi. Făptaşii, în schimb, ar fi fost greu de prins dacă unul din ei nu s-ar fi îmbătat şi şi-ar fi bătut foarte tare nevasta, care a ieşit plângând pe drumul comunal ţipând că bărbatul a vrut să o omoare ca pe cei pe care i-a omorât în munţi”, spune istoricul Florin Dârdală de la Arhivele Naţionale Vrancea.

De altfel, toţi cei patru bărbaţi implicaţi în crimă au dat bir cu fugiţii şi au fost prinşi într-un oraş din Ungaria. Autorităţile române şi cele judeţene au făcut eforturi mari să-i prindă pe făptaşi, aşa cum rezultă din documentele despre această crimă care se află la Filiala Vrancea a Arhivelor Naţionale.

FOTO: Document din Arhivele Naţionale-Filiala Vrancea

Din documente rezultă că notarul comunei Ojdula s-a sesizat şi a anunţat toate autorităţile competente. Şi Prefectura Putna a făcut demersuri în pedepsirea vinovaţilor.

“S-a intervenit atât prin Legaţiunea austro-ungară, cât şi prin Legaţiunea noastră din Vienna şi Consulatul General din Budapesta pentru înapoierea şi arestarea asasinilor. Legaţiunea austro-ungară a comunicat în ziua de 22 septembrie că patru indivizi bănuiţi în cauză au fost arestaţi în Kesdy-Vasarbely, în baza cererii sale, iar judecătorul de instrucţie, de pe lângă tribunalul menţionatului oraş, a fost autorizat a se pune în raport direct cu Parchetul Tribunalului Putna precum şi a trece frontiera pentru a asista la autopsia cadavrelor ce urma a se face la faţa locului de autorităţile noastre judiciare”, este înştiinţarea poliţiei către prefect.

Din arest, făptaşii au explicat cu lux de amănunte cum au comis crima, au pomenit că asupra tânărului au găsit 25 de lei pe care i-au împărţit, câteva mărunţişuri necesare la vânătoare, precum o tolbă, un corn  şi o puşcă pe care a luat-o unul dintre ei .

Autorităţile au luat decizia că dosarul de omor să fie  judecat în capitala comitatului Trei Scaune,  astăzi oraşul Sfântu Gheorghe.

Nu se ştie ce pedepse au primit cei patru bărbaţi, însă întâmplarea seamănă izbitor cu povestea din „Baltagul”, scrisă trei decenii mai târziu de Mihail Sadoveanu.

FOTO: Document din Arhivele Naţionale-Filiala Vrancea