Terapie revoluţionară inventată de un român, în lupta împotriva autismului. Copiii fac progrese incredibile
0
Autismul este boala care-i face pe copii să devină străini de tot ce-i înconjoară, chiar şi de propria persoană. Un antrenor de arte marţiale din Constanţa a experimentat o metodă creată de el, inspirată din sporturile de contact, pentru a face copii autişti să iasă din universul lor. Prin Terapia 3C, copiii au reuşit să aibă contact cu sine, cu cei din jur şi chiar să deprindă sentimentul de ajutorare a celui aflat în nevoie.
Autismul, boala care-i face pe copii să devină străini de tot ce-i înconjoară, chiar şi de propria persoană. Dacă micuţul nu comunică, nu reacţionează atunci când e strigat pe nume, nu se joacă, ci ordonează sau învârte jucăriile, dacă face fixaţie pe anumite obiecte şi nu vrea să se atingă de nimic, atunci este foarte posibil ca el să sufere de autism. Primele semne le dă în jurul vârstei de 2 ani, avertizează psihologii.
Un antrenor de arte marţiale din Constanţa a experimentat o metodă creată de el, inspirată din sporturile de contact, pentru a face copii autişti să iasă din universul lor. Terapia 3C (Concentrare. Coordonare. Conştientizare) a reuşit să scoată micuţii elevi din automatismele bolii, depăşind nişte bariere considerate de netrecut. Antrenamentul fizic este folosit pentru a repara deficienţele psihice şi motorii. „Este prima terapie psihomotorie pentru persoane cu autism, inventată de un român şi înregistrată ca atare, la nivel mondial. Terapia 3C ajută copiii să devină conştienţi de propria corporalitate şi autonomi din punct de vedere psihomotor“, arată antrenorul Paul Cojocaru, care lucrează voluntar cu micuţii autişti.
Începutul
În anul 2008, sensei Paul Cojocaru preda arte marţiale vietnameze, Qwan Ki Do, în grădiniţe din Constanţa. Aşa a observat că unii copii nu reacţionau deloc la niciun fel de stimuli, nu comunicau şi nu interacţionau cu nimeni. „Întâi am crezut că au probleme cu auzul. Apoi am aflat că suferă de autism. Am zis să încerc să îi ajut. Practic reintroducem un nou «soft» şi recreem automatismele de bază. Pe această structură construim un comportament autonom. Nu există nici măcar un copil care să nu fi făcut progrese importante în direcţia recuperării psihomotorii“, îşi aminteşte Paul.
Mândria unui antrenor voluntar
„În ultimii 4 ani, progresele realizate în promovarea T3C au depăşit graniţele ţării. Dacă acum 4 ani am primit premiul Community Mentor, la festivalul mondial de autism din Canada, anul trecut, în octombrie, am primit titlul de ambasador al festivalului. Sunt primul român care deţine un astfel de titlu. Desigur, vă daţi seama că aceste recunoaşteri vin în urma rezultatelor obţinute în terapie şi că urmare a aplicabilităţii acesteia.
Acum, după 8 ani de când am început, pot spune că T3C este răspândită în toată lumea. Primesc mesaje de peste tot, şi din ţări civilizate, cum ar fi SUA, Canada, Italia, dar şi din ţări mai puţin evoluate, Pakistan, Afganistan. Postările cu exerciţii de pe internet ajută copii din toată lumea. Tot mai mulţi părinţi şi specialist realizează importanţa recuperării psihimotorii în procesul global de recuperare. Recuperarea coordonărilor, construirea unui mod de gândire motrică şi a inteligenţei mortice, facilitează întregul process de recuperare, optimizează gradul de autonomie psihomotorie, şi duce, în final, la creşterea şanselor de integrare în societate. Scopul final nu este doar obţinerea doar a unui grad crescut de conştientizare, ci însoţirea acestor achiziţii cognitive cu un grad cât mai ridicat de autonomie globală“, povesteşte Paul Cojocaru.
Antrenorul a început un program la Bucureşti, acum 6 luni, cu 50 copii şi 10 terapeuţi. A demarat şi cursuri de formare, fiindcă a realizat faptul că de unul singur nu va putea să ajute pe toată lumea. „După 6 luni, rezultatele sunt fantastice. 15 copii urmează să iasă din T3C şi şă înceapă o pre-iniţiere în artele marţiale. Rezultatele obţinute în recuperarea psihomotorie le dau acestor copii şansa de a practica un sport individual. Cu ceilalţi copii, care în urma evaluării iniţiale au fost încadraţi cu grade mai severe de autism, continuăm procesul de recuperare, dar şi la ei sunt rezultate remarcabile, faţă de momentul iniţial. Unii au ales să se retragă, puţin cam devreme, dar îi aştept să revină dacă vor.
Am reuşit să scot prima serie de terapeuţi, şi urmează să demarez formarea altora, atât în ţară cât şi în Ucraina. Acolo urmează să lucrez cu 50 copii şi ş ă formez 15 terapeuţi, într-un program intensiv, pe perioadă lunii aprilie. În toamnă voi ţine un workshop de iniţiere în T3C, în Vancouver, iar apoi vom pune la punct detaliile implementării acolo. Mai sunt şi alte oferte pentru colaborări internaţional, dar sunt în fază incipientă. Sper să reuşesc să acreditez cumva cursurile de formare, fiindcă cererea e foarte mare. Din păcate, răspunsurile primite la ministere au fost dezamăgitoare. Practic, nu s-au mai întâlnit cu aşa o situaţie, mi-au spus cei de la unul din ministerele la care am fost. În măsura timpului pe care o să-l am la dispoziţie, o să mai bat la usele ministerelor. Nu mă cramponez foarte tare de aceste lucruri, fiindcă sunt prins în activităţile de promovare şi implementare. De asemenea, caut să optimizez continuu procesul de recuperare. Aşa că sper că şi problema recunoaşterii şi a acreditărilor se va rezolva“, arată Paul Cojocaru.
Terapia 3C, aplicabilă şi copiilor cu sindrom Down
Fondatorul Terapiei 3C a constatat că recuperarea psihomotorie este încă privită cu oarecare suspiciune, şi de către părinţi, şi de către specialişti. „Asta până înţeleg mecanismul de recuperare. Apoi totul decurge într-un mod firesc în direcţia corectării deficienţelor constatate la evaluările iniţiale. Studenţii vin cu mari speranţe. Mă bucură că vor să înveţe şi că au curajul de a ieşi din capcană unei gândiri auto-suficienţe. Sper că le-am transmis curajul de a action ape cont propriu şi dorinţă de a munci susţinut, atunci când rezultatele apăr. Fără disciplină, determinare, şi un mod de gândire ieşit din ţipare nu poţi reuşi. Spun asta fiindcă se ştie că persoanele cu autism te forţează să gândeşti în acest fel pentru a-i înţelege. Feedback-urile sunt bune de ambele părţi. Şi de la părinţi şi de la studenţi. Am lucrat şi cu copii cu sindrom Down. Urmează să lucrez şi în Ucraina. La ei, recuperarea pe linia psihomotorie e mai uşor de realizat deoarece ei sunt conştienţi de propriul corp. Şi dacă nu au foarte multe comorbidităţi, lucrurile pot evolua într-un mod foarte fericit. Recuperarea globală a persoanelor cu autism este posibilă şi că este eficientă, dacă se merge pe toate ariile de dezvoltare“, este convins antrenorul Paul Cojocaru.
Psihologul Alina Mirela Trofin, colaborator al echipei lui Paul Cojocaru, ne explică primele semne care trebuie să dea de gândit că un copil suferă de autism. „În general, semnele sunt vizibile în jurul vârstei de 2 ani, chiar şi mai devreme. Copilul nu se întoarce şi nu răspunde când e strigăt pe nume, nu se joacă în mod adecvat cu jucăriile, ci preferă să le învârtă, să le alinieze etc. Preferă anumite obiecte sau părţi ale obiectelor (sticle, dopuri, întrerupătoare, uşi, roţi etc). Nu comunică. Dacă îşi doreşte ceva, de obicei ia mâna adultului şi o foloseşte pentru a ajunge la obiectul dorit. Nu arată cu degetul şi nu urmăreste cu privirea când i se arată ceva. Poate să fie foarte sensibil la zgomote, să aibă un repertoriu alimentar restrâns. Este important că la primele semne părintii să meargă la psiholog sau la psihiatru. Psihiatrul este cel care pune diagnosticul. Psihologul face o evaluare completă a copilului şi realizează planul de intervenţie. Cu cât se începe mai devreme, de la o vârstă mai fragedă, intervenţia terapeutică, cu atât mai mult cresc şansele de recuperare. Recuperarea depinde de vârsta la care se începe, de tulburări asociate, de calitatea terapiei şi de atmosferă din familie“, spune psihologul.
Reuşitele
Cea mai mare reuşită Alina Mirela Trofin a înregistrat-o cu o fetiţă care după 3 ani a putut fi integrată în învăţământul de masă. „Era o fetiţă care la 2 ani nu vorbea, nu se juca cu jucăriile, nu se lăsa ţinută în braţe, nu răspundea la nume şi nu interacţiona cu persoanele din jur. A fost inclusă în program de terapie şi socializare. După 3 ani s-a integrat în grădiniţă fără să fie nevoie de însoţitor. Dar sunt multe cazuri. Copii care la 4 ani nu vorbeau şi se stimulau continuu, au reuşit prin terapie şi mult efort să recupereze din deficit şi să fie incluşi în şcoala de masă. Mara Prună este o adolescentă din Cluj pe care a ajutat-o foarte mult muzica. Progresul ei este uimitor“, indică specialistul.
Paul Cojocaru dă exemplul unui băiat care a evoluat extraordinar de mult. „Andrei este un băiat de 12 ani, care la începerea programului de recuperare a fost evaluat că având un autism psihomotor slab funcţional. Nu avea coordonările, ochi-mână, ochi-picior, ochi-mână-picior. Nu conştientiza axele, longitudinală, transversală şi sagitală, nu avea orientare spaţială, avea o nesatisfăcătoare cunoaştere a schemei corporale, nu avea un mod de gândire motrică şi nici inteligenţă motrică. După un an şi jumătate de stimulare neuro-motorie cu ajutorul exerciţiilor din T3C, a ajuns la un grad de conştientizare a propriei corporalităţi şi a propriulul potenţial psihomotor, care i-au permis să conştientizeze faptul că un alt copil aflat în terapie are nevoie de ajutor. Şi nu doar că a conştientizat nevoia de ajutor a colegului, ci a şi mers la acesta, din proprie iniţiativă şi i-a acordat promptul necesar efectuării sarcinilor exerciţiului. Mi s-a părut fantastic. Să te recuperezi în aşa fel încât să conştientizezi şi nevoia de ajutor pe care o are cel de lângă tine... Ne-a lăsat pe toţi muţi de uimire, pentru câteva clipe. Astăzi, Andrei este ieşit din Terapia 3C, se antrenează în artele marţiale Qwan ki do şi a trecut cu brio primul examen. Este integrat perfect în clubul nostru“, zâmbeşte sensei Paul.
Gemeni autişti
O constănţeancă a trecut prin calvarul luptei cu autismul cu ambii copii. Gemenii ei au fost diagnosticaţi la vârsta de 1 an şi 10 luni cu această boală, moment pe care părinţii îl intuiseră. Mihaela Stan a început o ofensivă care îi uimeşte pe specialişti. După câţiva ani de procedee şi terapie ABA (Terapie comportamentală aplicată), gemenii ei Andrei şi Ovidiu, acum de 13 ani, elevi în clasa a VI-a la o şcoală de masă, sunt aproape recuperaţi. Unul dintre ei este foarte avansat şi poate fi considerat salvat de tarele acestei boli, celălalt este pe drumul cel bun. Mihaela, care trăieşte acum la Bucureşti, a înfiinţat Asociaţia Puzzle, ce şi-a unit forţele cu Clubul New Odyssey pentru învingerea bolii. ,,Dumnezeu mi-a dat mai mult dec\t am sperat, dar nu am cerut imposibilul, am cerut doar să îmi arate drumul cel bun. Totul este sa conştientizezi, să speri, să lupţi, să ai respect şi să te dedici copilului din faţa ta“, este credinţa Mihaelei, mama-eroină.
Roxana, Andrei şi Mihai Albu Foto M.I.
Un alt caz de gemeni diagnosticaţi cu autism, asociat cu ADHD, este tot la Constanţa. Andrei şi Mihai Albu au reuşit să treacă de zidul care îi ţinea departe de lume, după multă muncă. „Am avut noroc de faptul că autismul este asociat la ei cu ADHD, şi nu cu paralizie“, spune Roxana Albu, mama gemenilor. După mulţi ani de terapie, ADHD-ul aproape a dispărut şi în prezent amândoi învaţă la o şcoală normală din Constanţa. Băieţii au demonstrat că au talente speciale: unul în sport, iar celălalt în pictură.
Gemenii, acum în vârstă de 14 ani, au evoluat atât de mult încât pot învăţa alături de copii sănătoşi, se pot juca, pot fi relativ independenţi. De altfel, după ce gemenii au beneficiat, printre altele, de un tip special de terapie, numită Terapia 3C: conştientizare, coordonare şi concentrare, inspirată din artele marţiale, rezultatele nu au întârziat să apară. În octombrie, Andrei Albu a fost premiat pentru modul în care a evoluat din punct de vedere fizic, dar şi mental, în cadrul unui eveniment numit „International Naturally Autistic People Awards, Convention & Festival“, susţinut de o fundaţie din Canada care îi promovează pe cei care reuşesc să facă performanţă în domeniul autismului: atât terapeuţi, cât şi pacienţi cu progrese importante.
Pianina Anei
Ana-Maria Ionescu din Constanţa a făcut zilele acestea cel mai frumos dar comunităţii de copii cu autism. S-a hotărât să se despartă de pianina ei şi a ales să o dăruiască unui copil care nu are posibilităţi financiare. A postat un mesaj pe Facebook prin care anunţa că pianina ei îşi aşteaptă noul stăpân, care să o iubească la fel de mult.
Vestea s-a răspândit fulgerător, iar în nici 30 minute de la postare, Ana-Maria avea deja noutăţi pentru prietenii vechi şi noi: pianina urma să ia drumul unui centru pentru copii cu autism, cărora muzica le poate fi salvarea din lumea ermetică în care trăiesc.
„Dragii mei, vă mulţumesc din suflet, de-abia mi-am cristalizat intenţia de a dona iubita mea pianina, că am şi găsit noul stăpân! Sunt extrem, extrem de bucuroasă! Draga de ea, va ajuta copiii cu autism să se adapteze la lumea noastră, ce poate fi mai frumos?“, a spus Ana-Maria Ionescu. Pianina a ajuns chiar la centrul Alinei Mirela Trofin. „Mulţumim din suflet, Ana-Maria Ionescu pentru gestul tău minunat! Copiii cu tulburări din spectrul autist vor avea acum posibilitatea să înţeleagă lumea prin intermediul muzicii“.
Lupta împotriva autismului este marcată în fiecare an, la nivel mondial, la data de 2 aprilie, prin Ziua dedicată conştientizării acestei boli.
Ana-Maria Ionescu şi Alina Mirela Trofin, lângă pianina care a fost dăruită pentru ajutorarea copiilor cu autism Sursa foto Facebook
Pe aceeaşi temă:
Terapie revoluţionară pentru copiii cu autism, brevetată la OSIM
Paul Cojocaru face sport voluntar cu micuţii autişti
Andrei - primul copil cu autism care practică arte marţiale
FOTO Campion european la arte marţiale, în timpul liber voluntar pentru copiii autişti
Se încarcă comentariile...
