Şapte ani de la moartea duhovnicului Arsenie Papacioc. Patimile fiului iubit al Dobrogei

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În urmă cu şapte ani a murit arhimandritul Arsenie Papacioc, membru al Rugului Aprins, arestat în 1958 pentru apartenenţa la această grupare spirituală.

Arsenie Papacioc, unul dintre cei mai cunoscuţi duhovnici ai României, a murit pe 19 iulie 2011, la Mănăstirea „Sf Maria“ din Techirghiol, unde a slujit timp de 40 de ani. 

Dar viaţa lui Arsenie Papacioc nu a fost doar rai, ci a cunoscut şi iadul, fiind condamnat la ani grei de temniţă de toate regimurile. Dosarul lui de la Securitate cuprinde 15 volume care însumează peste 3.500 de file. Informaţiile din dosar au apărut în publicaţia „Caietele CNSAS“ şi au fost semnate de către Adrian Nicolae Petcu. Textul poartă numele de „Părintele Arsenie Papacioc în documentele Securităţii (1938-1958)“.

Voluntar în tabăra legionară

Anghel Papacioc s-a născut la 15 august 1914, fiind al şaptelea copil al familiei sale. A fost un elev foarte bun la şcoala primară, iar ulterior a urmat Şcoala de Arte şi Meserii, secţia Sculptură, din cadrul Liceului industrial nr. 16 Bucureşti. În 1933, Anghel Papacioc s-a înscris în Mişcarea legionară, în cuibul „Iancu Jianu“ din comuna natală. Ulterior, a plecat în Capitală, unde a participat ca voluntar în tabăra legionară din Bucureştii Noi. La înfiinţarea partidului „Totul pentru ţară“, el a fost numit şef al organizaţiei legionare Sector 4 Verde Bucureşti. În 1935, a devenit şeful educaţiei legionare în judeţul Ialomiţa.

După satisfacerea stagiului militar, tânărul Anghel Papacioc s-a angajat la marele industriaş Nicolae Malaxa. Acesta construise o fabrică de muniţie, unde se producea fulminatul de mercur, care era folosit la capsa de aprindere a proiectilelor. Potrivit mărturiei sale, Papacioc a fost cel care a fabricat prima mostră de fulminat din România.

Imagine indisponibilă

Cum ajunge la mănăstire

Viaţa a continuat cu suişuri şi coborâşuri: când primar la Zărneşti, când în lagărul de la Miercurea Ciuc. Nu a mai vrut să audă de legionari şi a decis în cele din urmă să intre în obştea monahală de la mănăstirea Frăsinei, însă a fost refuzat. Dar Papacioc nu se lasă şi la 15 ianuarie 1947 intră ca frate pe poarta mănăstirii Cozia. Nici viaţa din altar nu avea să-l ferească de iad. Era suspectat în continuare de „activitate subversivă“, iar orice deplasare pe care o făcea trebuia să o raporteze la Poliţie.

Era o perioadă în care amploarea pelerinajelor pusese pe jar autorităţile comuniste, care credeau că la mănăstiri se duce „activitate legionară camuflată sub masca religiei“. O nouă anchetă se deschide în 1955 pe numele său, după ce Direcţia Regională de Securitate Suceava semnala că ieromonahul Arsenie Papacioc fusese la Mitropolia din Iaşi, „unde a luat legătura cu mai multe elemente ce sunt urmărite de noi prin acţiunea noastră de verificare“, fiind vorba de mai mulţi călugări.

Portretul informatorului la tinereţe

 

În 1955, Securitatea din Iaşi deschide dosare de urmărire informativă pe numele călugărilor Cleopa Ilie, Arsenie Papacioc şi Daniil Sandu Tudor de la Rarău. Securitatea cerea infiltrarea la mănăstiri a informatorilor, foşti legionari, crezând că aceştia vor dezlega limba feţelor bisericeşti. Informatorul care era introdus în mănăstire trebuia să aibă „îmbrăcămintea foarte modestă, alimente pentru câteva zile (slănină, pâine de oraş, 1 litru rachiu sau două), bani - suma de 2-300 lei la aprecierea noastră, acte de identitate-buletin de la biroul populaţiei şi biletul de eliberare din penitenciar“.

 Arsenie Papacioc este prezentat în documentele Securităţii într-o descriere exagerată, ca un veritabil legionar fanatic, care caută oricând să conspire împotriva regimului. Astfel, la 30 ianuarie 1956, într-un plan comun de acţiune al direcţiilor regionale de Securitate Iaşi şi Suceava se arăta că ieromonahul „Arsenie (sub acest nume se ascunde legionarul Anghel Papacioc, fost ajutor şef de organizaţie judeţeană legionară a oraşului Stalin) a afirmat printre altele că el a fost duhovnicul legionarilor arestaţi la Aiud, unde a stat şi el închis“.

După mai bine de şase luni de la iniţierea mapei de verificare, la 27 septembrie 1956, Securitatea regiunii Suceava deschidea dosarul de urmărire informativă de grup nr. 311 împotriva lui Daniil Sandu Tudor, Cleopa Ilie şi Arsenie Papacioc. Principalul suspect din dosar era ieromonahul Daniil, suspectat că desfăşoară „activitate legionară sub masca religiei“.

Imagine indisponibilă

Arestat „pe vorbe“

La 24 aprilie 1958, ministrul Alexandru Drăghici a aprobat un referat de arestare a mai multor călugări. Deşi numele lui Arsenie Papacioc nu figura pe listă, duhovnicul a fost arestat în iunie 1958, pentru uneltire contra ordinii sociale. Arestările au avut loc în noaptea de 13 spre 14 iunie 1958 simultan la mănăstirea Slatina şi la Bucureşti. Mănăstirea Slatina a fost practic asediată de trupele de Securitate, care i-a arestat pe Arsenie Papacioc şi pe fratele Constantin Dumitrescu (viitorul monah Marcu). La Bucureşti, arestările s-au făcut la domiciliile lui Alexandru Mironescu, la mănăstirea Plumbuita şi Patriarhie. Toţi arestaţii au fost trimişi în anchetă la Ministerul Afacerilor Interne.

Arsenie Papacioc a trecut prin închisorile din Braşov, Aiud şi Jilava, fiind eliberat în 1964. Apoi, a luat din nou calea monahiei. A fost preot slujitor la mănăstirea Cernica, stareţ la mănăstirea Cheia, econom la mănăstirea Căldăruşani şi duhovnic la Mănăstirea dintr-un Lemn. În anul 1976, patriarhul Justinian l-a trimis la mănăstirea Sfânta Maria de la Techirghiol, locaşul de cult unde avea să devină cel mai iubit duhovnic al Dobrogei.

Imagine indisponibilă
Imagine indisponibilă

Vă mai recomandăm

Doi ani de la plecarea Părintelui Arsenie Papacioc. Duhovnicul Dobrogei este comemorat pe pajiştea de la Sfântul Mina

Spre aducere aminte în Săptămâna Luminată. Arsenie Papacioc, duhovnicul de la malul mării

FOTO VIDEO Sărbătorile pascale la Mănăstirea Dervent. Călătorie spre începuturile creştinismului

Spălarea picioarelor, lecţia de smerenie a prelaţilor. Mănăstirea Dervent, singura din Eparhia Tomisului unde se practică

FOTO Preotul Marius Moşteanu, la 48 ani de viaţă, mereu în slujba celorlalţi

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite