Video Călătorie de iarnă în ținutul lacurilor glaciare. Lacul Bâlea, „perla” munților Făgăraș, accesibilă cu telecabina
0Drumețiile în cei mai înalți munți ai României sunt riscante iarna din cauza vremii instabile, a vântului puternic și a temperaturilor scăzute. Câteva lacuri glaciare, marile atracții ale de pe culmile Făgărașului și Retezatului, rămân însă accesibile și îi ademenesc pe turiști să le descopere.
Iarna, drumurile și potecile din munți sunt tot mai greu de străbătut, mai ales în zonele alpine, peste care s-a așternut zăpada. Pornirea pe trasee lungi și de ascensiune implică mai multe riscuri și necesită unele măsuri de precauție, dar și evitarea acțiunilor riscante.
Călătorii trebuie să țină cont de faptul că perioada de lumină a zilei este mai redusă, iar traseele lungi cresc riscul ca întunericul să îi prindă departe de locurile de refugiu. Clima este mai aspră și mai capricioasă, astfel că prognozele cu privire la starea vremii nu trebuie privite cu încredere deplină.
Salvatorii montani le recomandă celor ce se pregătesc de călătorii pe munte să acorde importanță calității echipamentelor și îmbrăcăminții și să rămână hidratați și hrăniți, lucruri necesare în reglarea temperaturii corpului.
Dincolo de atenția cu care trebuie privite excursiile montane pe timp de iarnă, ele oferă pasionaților de drumeție mai multe beneficii – sunt un mijloc de a rămâne activi, fiind considerate revigorante și benefice pentru sănătate. Sunt și un mijloc de a se bucura de frumusețea monumentelor naturii, acoperite de zăpadă. Câteva lacuri glaciare accesibile iarna rămân în topul atracțiilor montane din România.
Lacul Bâlea, „perla” Făgărașului
Lacul Bâlea este unul dintre cele mai apreciate lacuri glaciare de vizitat iarna. Aflat în Munții Făgăraș, la peste 2.000 de metri altitudine, lacul este una dintre atracțiile ținutului traversat de faimoasa șosea Transfăgărășan (DN7C).
În timpul iernii, drumul montan este închis pe traseul dintre Cascada Bâlea și Lacul Bâlea, dominat de serpentine spectaculoase, însă accesul până în apropierea lacului glaciar poate fi făcut cu telecabina care urcă de la Cascada Bâlea. Lacul Bâlea are o suprafață de 4,7 hectare, o lungime de 360 de metri și o adâncime de 11 metri. Este înconjurat de crestele ascuțite ale Munților Făgăraș, care împreună cu el formează o rezervație a naturii.
„Peisajul de o frumuseţe austeră unică este copleşitor atât vara, cât mai ales în anotimpul alb. Atunci se mută aici fascinanta lume a nordului îngheţat, cu zăpezi înalte, sclipitoare, atârnate parcă de streaşina înălţimilor ce se contopesc în albul norilor efemeri. Din Şaua Netedului – «poarta» accesibilă a Rezervaţiei Faunistice Arpăşel – privirea cuprinde o nesfârşită succesiune de culmi înalte şi îmblănite de hlamida iernii, care ascunde văi glaciare complexe, suspendate sau simple, vârfuri ascuţite şi pinteni, ace şi turnuri masive aliniate cuminte pe un fronton alpin cu iz hymalaian. Pe lacul cu gheaţă de peste un metru picură în soare stalagmitele cascadei încremenite de ger sub Fereastra Bâlii”, informează site-ul Lacului Bâlea.
Lacul glaciar Capra, mai greu de văzut
În timp ce lacul Bâlea rămâne accesibil turiștilor iarna, continuarea traseului spre lacul Capra, aflat în apropiere, este riscantă.
Lacul glaciar din Munții Făgăraș, aflat la 45 de minute de Bâlea Lac, la altitudinea de 2.230 de metri, se întinde pe o suprafață de 1,8 hectare și are o adâncime de 11 metri.
Accesul se face de la Lacul Bâlea pe traseul triunghi albastru până în Șaua Caprei, unde se continuă cu traseul principal de creastă, bandă roșie, care trece pe lângă lac (video Marius Turc, Facebook).
„Iarna în Munții Făgăraș este foarte aspră, riscul de avalanșă fiind unul extrem de mare, încă de la primele căderi de zăpadă. Accesul este recomandat doar alpiniștilor sau turiștilor foarte antrenați și cu echipament complet de iarnă – colțari, piolet, cască, haine groase tehnice – și doar atunci când condițiile meteo și starea zăpezii sunt optime pentru ascensiune”, transmite site-ul de călătorii Transfăgărășan.
Retezatul, tărâmul lacurilor glaciare
Căldările uriașe, lacurile, circurile glaciare (bazine stâncoase cu pante abrupte, formate în urma topirii gheţarilor), văile glaciare în trepte, morenele și grohotișurile fac din Retezat ținutul care a păstrat cele mai bogate și mai răspândite urme ale erei glaciare. Cele mai căutate monumente ale naturii din Retezat sunt lacurile glaciare, majoritatea formate la altitudini de peste 2.000 de metri, prin acumularea apei provenite din ploi şi zăpezi și datorită izvoarelor.
În timpul iernii, doar câteva dintre cele peste 50 de lacuri ale Retezatului rămân accesibile pentru drumeți. Vântul intens, temperaturile scăzute și stratul gros de zăpadă pot pune la grea încercare chiar și pe cei mai bine pregătiți excursioniști.
Unul dintre cele mai spectaculoase lacuri de văzut iarna este Tăul Țapului, aflat la peste 2.000 de metri altitudine, sub Porţile Închise ale Retezatului. Lacul, cu o suprafață de 2,3 hectare, se distinge prin insuliţa sa înierbată, însă iarna rămâne cel mai adesea acoperit de gheaţă și zăpadă.
Tăul Țapului din Retezat este protejat de pereţi stâncoşi, într-o căldare îngustă, iar toate traseele ce duc aici sunt obositoare şi necesită experienţă montană. Cel mai accesibil dintre ele pornește din comuna Pui, urcând din satul Hobița pe valea râului Bărbat, până la refugiul Stâna de Râu. De aici, drumeții își pot continua drumul pe jos, pe lângă Porțile Închise ale Retezatului și Cascada Ciumfu, spre lacul din munți.
Tăul Ţapului din Retezat este alimentat de patru izvoare şi de avalanşele de zăpadă. Are o adâncime maximă de șase metri, iar apele sale se scurg la vale, dând naștere unei cascade. Lacul a fost populat în 1977 cu păstrăvi, iar în jurul său, în unele perioade, pot fi văzute marmote.
„Se spune că un prinţ frumos, cu ochi verzi strălucitori, stăpânea peste întinderile Retezatului. Fiindcă prinţul n-o iubea, o vrăjitoare rea l-a transformat în ţap şi l-a aruncat într-un lac dintr-o căldare glaciară adâncă. Trupul ţapului a dat naștere unei insuliţe în mijlocul lacului, pe care se pot vedea şi acum cei doi ochi verzi ai prinţului”, arată o legendă locală.
Sfaturi de drumeție pe munte în timpul iernii
Salvamontiștii îi sfătuiesc pe drumeți ca înainte de a porni în expediții montane în această perioadă, să verifice prognoza meteorologică din zona unde călătoresc și condițiile de ascensiune pe munte.
„Niciodată să nu intrați într-o zonă închisă. Nu plecați singur. Consultați buletinele meteorologice, prognozele referitoare la avalanșe și informațiile locale. Folosiți materiale adecvate și verificați-le starea. Solicitați informații de la profesioniști: salvatori montani, ghizi montani, cabanieri, monitori de schi. Considerați că nu există zonă sigură“, este recomandarea Salvamont România, pentru cei care vor să parcurgă trasee montane în condiții de iarnă.
Potrivit salvamontiștilor, din bagajul celor care se aventurează în vreme de iarnă pe munte nu trebuie să lipsească sistemele de comunicare și navigație (busolă, telefon cu aplicații GPS, hartă), îmbrăcămintea adecvată (echipamente impermeabile pentru ploaie sau ninsoare, pulover gros sau un polar, căciulă și mănuși, bocanci, parazăpezi, îmbrăcăminte lejeră care să nu jeneze și care să nu vă facă să transpirați.
Pe traseele de munte sunt necesare și bidonul cu apă, alimentele, lanterna (cu baterii de rezervă), o trusă de prim-ajutor, bricheta şi chibriturile pentru foc, o pătură care ar putea fi folosită ca adăpost de urgență și un sac pentru strângerea deșeurilor, care nu trebuie aruncate pe munte.
Se încarcă comentariile...
