România aruncă la gunoi algele marine, resursă regenerabilă importantă, deși UE recomandă folosirea lor
0În timp ce Comisia Europeană încurajează statele membre să valorifice din plin algele marine, ca resursă regenerabilă, România aruncă la gunoi mii de tone anual. Mai mult, Ministerul Mediului se opune folosirii algelor în diferite industrii.
Comisia Europeană a transmis statelor membre, la finalul anului trecut, o informare/recomandare cu privire la „sector european al algelor puternic și sustenabil”.
„A sosit momentul să valorificăm pe deplin potențialul algelor ca resursă regenerabilă în Europa”, este semnalul dat de CE.
Totodată, Comisia anunță că pentru a debloca potențialul sectorului algelor din UE, cultivarea și producția regenerativă de alge trebuie să fie extinse în întreaga UE.
Cele mai cunoscute componente ale vegetației marine sunt algele, ele formează un grup de organisme acvatice, extrem de heterogen. Algele marine prezintă o importanţă economică deosebită datorită compoziţiei chimice şi biochimice, fiind folosite ca sursă pentru obţinerea unor substanţe cu acţiune farmacodinamică, aliment în hrana omului, nutreţ sau aditiv în hrana animalelor, în agricultură ca îngrăşământ, ingredient în industria alimentară şi industria cosmetică.
„Algele marine sunt valoroase prin compoziţia chimică şi biochimică, având un conţinut ridicat în minerale (magneziu, calciu, fosfor, potasiu şi iod), micronutrienţi şi glucide. Calitatea lipidelor şi proteinelor este comparabilă cu cea a plantelor terestre datorită conținutului ridicat în aminoacizi esențiali şi a nivelului relativ ridicat al acizilor graşi nesaturaţi”, explică ecologul Călin Andrei.
Anual, pe litoralul românesc se strâng peste 10.000 de tone de alge pe care marea le scoate la mal și care, de multe ori, deranjează turiștii, deși nu reprezintă nici un pericol pentru ei. Toate algele sunt adunate și transportate la gunoi.
Proiect privind valorificarea algelor, uitat prin sertare
În anul 2020, ecologul Călin Andrei a realizat pentru Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (ABADL) un studiu în care prezenta importanța algelor marine și modul în care acestea pot fi utilizate în diferite domenii.
„Algele marine prezintă o importanţă economică deosebită datorită compoziţiei chimice şi biochimice, fiind folosite ca sursă pentru obţinerea unor substanţe cu acţiune farmacodinamică, aliment în hrana omului, nutreţ sau aditiv în hrana animalelor, în agricultură ca îngrăşământ, ingredient în industria alimentară şi industria cosmetică”, explică ecologul Călin Andrei.
Ba mai mult, el a documentat și un proiect prin care ABADL să valorifice algele din Marea Neagră prin realizarea unei stații în care toată cantitatea de alge colectată de pe litoralul românesc să fie depozitată și procesată în acest spațiu, urmând ca apoi acestea să fie valorificate prin intermediul unor parteneriate cu companii private sau de stat. Stația, cu echipamente cu tot, ar fi costat circa 230.000 de euro (fără TVA), iar banii puteau fi ușor accesați din fonduri UE.
„Am descoperit o varietate de posibilități de valorificare, de a vinde practic materia primă pentru realizarea diferitor produse derivate din algele marine, spre exemplu: biodiesel, fertilizatori pentru agricultură, îngrășământ natural, chiar și utilizarea lor în industria farmaceutică”, spune Călin Andrei.
Deputatul Bogdan Bola era, în 2020, directorul ABADL. El este cel care a solicitat ecologului acest studiu și care și-a propus ca statul român să valorifice algele marine. „Am fi redus substanțial costurile pe care ABADL le avea cu strângerea și aruncarea la gunoi a algelor (3 milioane de lei/an). Era aberant ca o instituție a statului să aibă doar cheltuieli și să nu poată profita de această resursă”, spune Bogdan Bola.
Doar că, în același an au avut loc schimbări la nivelul conducerii și proiectul a rămas abandonat prin sertarele ABADL și Ministerului Mediului.
Ministerul Mediului se opune valorificării algelor
Informarea Comisiei Europene privind valorificarea algelor marine a fost discutată recent în comisia de mediu a Camerei Deputaților. Cu acest prilej, Ministerul Mediului a transmis că se opune valorificării algelor marine.
„Apreciem eforturile Comisiei europene de a găsi soluții pentru trecerea la o economie verde și albastră.., dar considerăm că o astfel de decizie este prematură fiind necesare studii care să reflecte corespunzător raportul carbon consumat versus carbon eliminate, precum și eventuale riscuri asupra ecosistemului. Reiterăm faptul că datorită condițiilor actuale fizico-chimice și a schimbărilor climatice, maricultura pentru Marea Neagră, în acest moment, nu este recomandată”, susține ministerul.
În schimb, Călin Andrei spune că studii privind algele din Marea Neagră s-au făcut încă de acum 50 de ani. „Algele marine au fost testate ca nutreț pentru animale, ca îngrășământ natural în agricultură sau ca nutriment alimentar. Toate studiile au demonstrat calitățile deosebite ale acestora”, spune Călin Andrei.
De exemplu, Stațiunea experimentală Palas a efectuat în 1963 primele experiențe cu alge marine uscate şi măcinate în sectorul zootehnic. Cercetătorii au ajuns la concluzia că se recomandă folosirea algelor în proporția de 15% din rația de porumb, în cazul ovinelor, iar la porcine 20% alge din rația de concentrate.
Datorită conținutului ridicat în iod, algele marine au fost administrate în 1970 taurinelor din zona Câmpulung (Argeş), deficitară în acest microelement şi fost focar de distrofie endemică tireopată. Introducerea făinii de alge marine ca supliment în hrana unui lot de vaci din rasa brună a corectat funcția tiroidei în raport cu perioada preexperimentală şi faţă de lotul martor.
Și după 1989 s-au testat algele marine, iar rezultatele au fost întotdeauna concludente: acestea pot fi folosite ca îngrășământ bio, în industria farmaceutică și cosmetică sau ca nutreț pentru animale.
Se încarcă comentariile...
