Psiholog: „Am insistat să limităm contactul copilului cu gadgetul şi acum l-am conectat şapte ore la calculator“
0
Pentru prima dată, „bobocii“ vor păşi în curtea şcolii fără flori în mână. Pe bănci, nu vor mai găsi Abecedarul, ci un panou de plexiglas. Nu-şi vor cunoaşte toţi colegii, învăţând în schimburi. Nu vor avea poze de început de an şi amintirile vor fi cu masca pe faţă.
Mădălina Belcin, profesor de psihologie la Colegiul Naţional „Constantin Brătescu“ din Constanţa, spune că acest an este unul atipic, în care şi cei mici şi cei mari trebuie să se adapteze. „Cine se adaptează continuă, cine nu se adaptează continuă“.
„Adultul îşi revine mai greu decât copilul“
Cum anul acesta festivităţile sunt interzise, amintirile copiilor care vor păşi pentru prima dată în curtea unei şcoli vor fi incomplete. „Sărbătoarea va fi altfel anul acesta, iar unii copii vor avea doar amintiri online“. Psihologul spune că, pentru a trece cu bine peste acest început de an, copilul trebuia pregătit cu săptămâni înainte. „Acum, grădiniţa este obligatorie şi aşa poate adaptarea s-ar putea face mai uşor, dar chiar şi aşa, părintele trebuia să-l pregătească pe copil şi să-i spună că, atunci când va intra pe poarta şcolii, îl vor aştepta lucruri minunate. Impactul va fi greu şi pentru unul şi celălalt. În general, adultul îşi revine mai greu decât copilul. Părintele rămâne cu un gust amar că nu a făcut poze, că nu are amintiri din ziua în care copilul a pătruns în şcoală“, spune Mădălina Belcin.
Din punctul său de vedere, învăţământul online va zdruncina interacţiunea dintre şcoală şi familie va fi mult zdruncinată, întrucât interacţiunea se va produce online. „Vom fi mai reci, vom lua legătura mai puţin cu şcoala, însă vom avea nevoie de multe sfaturi. Platforma E-learning presupune implicarea familiei. Auzeam părinţi care spuneau că pun la dispoziţia copilului un telefon doar când ajung ei acasă, întrucât sunt copii de clasă pregătitoare care nu au acces la un telefon propriu. Am insista noi, ca părinţi, să limităm contactul pe care copilul îl are cu gadgetul şi anul acesta l-am conectat câte cinci-şapte ore la calculator“, reclamă cadrul didactic.
Simulare: sunetele captate de cameră, diferite de vocea profesorului
Marea problemă este că infrastructura şcolilor lasă de dorit. Mulţi profesori vor veni cu laptopul de acasă. În cazul în care aceştia au doi-trei copii, care vor avea şi ei nevoie de un laptop, situaţia va fi una grea, pentru că nu vor putea să le pună tuturor la dispoziţie câte unul. Pe de altă parte, încă nu se ştie dacă sistemul online va funcţiona fără probleme.
„Să vedem dacă 40 de profesori în acelaşi timp pot folosi internetul. O doamnă profesoară reclama recent că a făcut o simulare din clasă şi a constatat că sunetele pe care le capta camera erau cu totul altele decât vocea ei“.
Pe de altă parte, sunt discipline la care nu se scrie la tablă, ponderea explicaţiei la tablă fiind mai mică decât la disciplinele tehnice. „La discipline socio-umane se argumentează, ori, dacă un argument vine de la un elev din spatele clasei, nu ai cum să întorci camera astfel încât cel de acasă să-l vadă pe coleg şi să-l audă. Dezbaterile cele mai interesante se fac la disciplinele socio-umane, aici nu se scrie pe tablă, acolo unde este îndreptată camera“, explică profesorul.
Generaţia de sacrificiu
La sfârşitul anului şcolar trecut s-a experimentat online-ul, iar elevii din clase terminale au dat examen cu materia trunchiată, care nu s-a mai predat, din punctul de vedere al profesorului, nu ei au fost cei mai afectaţi. „Cei mai afectaţi nu fost cei care au avut examene în anul acesta şcolar, pentru că lor li s-a redus materia şi au beneficiat de un timp mare de studiu stând acasă. Ce se întâmplă cu copiii din ani mai mici cărora nu le reduce nimeni materia, care vor da examene naţionale fără să se gândească nimeni că mai mult de un semestru au stat acasă? Lor niciodată nu o să mai scurteze materia. Mă refer aici la cei care intră acum în clasa a VIII-a, cu care s-a început reforma, ei fiind cei care au fost prima dată în clasa 0“, se întreabă cadrul didactic, care reclamă faptul că nu s-au luat multe în calcul atunci când s-au decis măsurile.
Din punctul său de vedere, teama părinţilor este justificată, iar dascălilor le va reveni o misiune grea. „După ce începe predarea, curba de atenţie a copiilor este diferită. Cu cât este mai mic, cu atât curba de atenţie este mai scăzută şi atunci profesorul care predă online ar trebui să găsească metode şi din 10 în 10 minute să facă un exerciţiu interactiv care să-l ţină aproape de el, aşa cum se face, de obicei, la clasă. Însă va fi mai greu în online, pentru că nu le vezi privirea, nu-i simţi când sunt obosiţi. Online-ul dă acea răceală a relaţiei“, crede Mădălina Belcin.
Scenarii
Unele şcoli vor începe cursurile într-un scenariu, altele în altul. Totuşi, copiii vor ajunge să dea acelaşi examen, vor concura pe acelaşi locuri. Este posibil ca unii să facă lecţiile în mod tradiţional, iar alţii doar online. „Pe parcursul anului vor apărea tot felul de probleme. Unul va sta acasă pentru că este posibil ca în şcoala sa tot timpul să apară cazuri de COVID, iar altul va merge la cursuri non-stop. Unii locuiesc cu bunicii, care sunt vulnerabili, şi părinţii pot opta pentru cursurile online, iar colegii săi vor fi prezenţi la şcoală. Sunt copii care suferă de astm, şi părinţii pot decide să înveţe doar de acasă. Acei copii nu vor ajunge niciodată la şcoală. Sunt probleme pe care nu le-a luat nimeni în calcul“, explică profesoara.
Din punctul său de vedere, s-ar fi găsit soluţii dacă ar fi fost implicaţi toţi actorii. „Se vorbeşte de descentralizare, dar multe depind de viziunea managerului unităţii de învăţământ, a comunităţii locale, de bani. Descentralizarea trebuie învăţată, nu aplicată sub presiune“, conchide psihologul.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Restricţii în localitatea Cuza Vodă: se închid restaurantele, cafenelele şi jocurile de noroc
Se încarcă comentariile...
