Pericolul ascuns din spatele învăţământului online. „Va exploda rata abandonului şcolar în acest an”
0
Toţi elevii din România vor învăţa online începând de luni. Chiar dacă ne confruntăm din martie cu pandemia de Covid-19, nici acum Ministerul Educaţiei nu a implementat un program prin care toţi şcolarii să beneficieze de tablete şi conexiune la internet. Învăţământul online are dezavantaje pe care chiar elevii le sesizează.
Conform mai multor studii realizate în România (IRES, Salvaţi Copiii, World Vision), în perioada pandemiei, numărul elevilor care nu au acces la un telefon mobil, tabletă sau laptop, conectate la internet, este undeva la 30% din numărul total al elevilor români (peste 2,8 milioane).
În special, copiii din mediul rural sunt cei care nu au posibilitatea tehnică şi financiară de a avea acces la cursuri online. Nici situaţia dascălilor nu este mai bună. Mulţi dintre ei se plâng că nu au cunoştinţele necesare sau nu dispun de un device (dispozitiv) care să le permită să ţină lecţii pe internet.
Trebuie amintit aici că ministrul educaţiei, Monica Anisie a dat asigurări că elevii care nu au acces la internet vor primi acasă, de la profesori, materiale didactice pentru a asigura continuitatea învăţării.
Sabina Spătariu, preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa, este elevă în clasa a XII-a la Liceul de Arte „Regina Maria” din oraş. Este una dintre vocile care au atras atenţia în mai multe rânduri despre lipsa de pregătire a sistemului de învăţământ românesc în faţa provocării online.
„Şcoala online nu este eficientă pentru că nu a fost pregătită. Sunt, în continuare, profesori care refuză să predea online, elevi care nu au echipamente, iar Ministerul Educaţiei pare că nu face nimic în acest sens. Riscăm să pierdem un al doilea an şcolar”, sune Sabina. Eleva face referire la cazul mai multor profesori de la Liceul Carmen Sylva din Eforie Sud care au refuzat să ţină cursuri online invocând lipsa mijloacelor tehnice sau a pregătirii necesare în acest sens.
Şcoala online, o măsură pripită
Atât elevii, cât şi părinţii, critică decizia autorităţilor de a închide toate şcolile din România, indiferent de numărul cazurilor de îmbolnăviri cu COVID-19 din fiecare localitate în parte.
„Sunt probleme la clasa pregătitoare, clasa a I-a şi a II-a, deoarece scrisul se formează în această perioadă. Unde rata infectării era mare, e normal să te opreşti deoarece te gândeşti la sănătatea familiei, în ansamblu. Copiii pot fi vectori de transmitere a bolii. Dar unde era sub 1/1.000 de locuitori, mai ales în zona rurală, unde nici nu se folosesc mijloace de transport în comun, acolo nu trebuia închisă şcoala. Cu atât mai mult cu cât vorbim de inechitate: acolo nu avem nici resursă umană calificată, nici echipamente. Este abandon şcolar pe perioada asta de alertă”, declară Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Părinţi.
Şcolile, în mediul rural, puteau rămâne deschise (în scenariile verde sau galben) chiar până la o incidenţă de 3 cazuri de COVID-19 la 1.000 de locuitori, spune Sabina Spătariu. Eleva atrage atenţia că în mediul rural „vorbim de mulţi elevi care abia merg şi aşa la şcoală, dar dacă-i muţi în online chiar cred că majoritatea se vor lăsa de şcoală. Cred că va exploda rata abandonului şcolar în acest an.”
Şi în cazul elevilor care acum învaţă să scrie şi să citească, şcoala online s-ar putea să lase urme care se vor vedea peste doi sau trei ani, crede preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa. „Peste 2-3 ani ne vom trezi cu nişte elevi cu deficienţe de scriere, cu nişte elevi cu deficienţe de înţelegere a unui text şi altele. Pentru cei mici, acum se pun bazele educaţiei, iar dacă aceasta nu este solidă, va ceda”.
Sporesc meditaţiile în privat
Pentru cei care nu se pot acomoda cu şcoala online şi au nevoie de atenţia sporită a unui profesor, rămâne varianta meditaţiilor în privat. Desigur, cu condiţia ca părinţii să-şi poată permite acest lucru. În special, elevii din anii terminali, cei care se pregătesc pentru examenele naţionale, apelează la meditaţii private.
Meditaţiile se desfăşoară, în multe cazuri, online, cea ce avantajează profesorul care poate să ţină şedinţa chiar şi cu patru elevi deodată.
„Mă voi pregăti ori în particular, ori singură. Mă descurc să învăţ singură, dar sunt foarte mulţi elevi care au nevoie de ajutorul unui cadru didactic şi nu e în regulă să apelăm toţi la meditaţii”, spune Sabina care este clasa a XII-a.
Iulian Cristache, reprezentantul părinţilor, arată că pentru mulţi copii, acest an este unul ratat. „Dacă nu au bani de meditaţii, mulţi elevi vor avea de suferit.”
Trebuie să ne acomodăm cu online-ul
Mihai Tănase este unul dintre elevii care s- acomodat foarte bine cu şcoala online. Este elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Constanţa şi spune că printre avantajele acestui sistem se numără faptul că poţi fi cu mult mai organizat în sistemul de învăţare. Asta depinde, desigur şi de profesorii care trebuie să ţină şi ei pasul cu tehnologia.
„Un profesor care este pregătit şi se pricepe la tehnologie şi poate preda online astfel încât să priceapă elevii. Contează şi platforma aleasă, conexiunea de internet. Nu toţi profesorii s-au acomodat cu tehnologia şi din frustrarea asta derivă comportamente neplăcute”, spune Mihai.
Elevul explică faptul că are colegi care nu se pot obişnui cu şcoala online, care sunt ancoraţi în sistemul de scriere după dictare. De asemenea, platformele pe care se desfăşoară aceste cursuri trebuie să fie unele bine alese, deoarece se întâmplă ca unii elevi să-i scoată din clasa virtuală pe alţii, să-i pună pe „mute” pe unii colegi, astfel încât unii se pot trezi cu absenţe.
„Şcoala online nu trebuie să se rezume doar la această perioadă de pandemie de COVID-19, ci ea poate fi o soluţie pentru perioadele în care şcolile se închid din cauza zăpezii. Trebuie să o luăm ca pe o bună practică şi să ne adaptăm la ea şi, chiar şi atunci când revenim la clase, ar trebui să folosim tehnologia în continuare”, adaugă Mihai Tănase.
Indiferent cum vom trece peste această perioadă, reprezentantul Federaţiei Asociaţiilor de Părinţi, Iulian Cristache, spune că Ministerul Educaţiei trebuie să se gândească de pe acum la „acţiuni remediale” care să fie aplicate imediat ce şcoala cu prezenţă fizică este posibilă. Aceste măsuri pot consta în scurtarea vacanţelor, începutul viitorului an şcolar mai devreme, lungirea acestui an cu câteva săptămâni şi altele.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Iţele încâlcite ale birocraţiei: de ce este transportul şcolar frâna din Educaţie
Se încarcă comentariile...
