Video Jurnalistul Charlie Ottley, la Ziua Dobrogei: „Este o țară într-o țară, este un loc unic. Voi reveni“ VIDEO
0Popularul jurnalist britanic Charlie Ottley, stabilit în România, a venit la Constanța cu ocazia Zilei Dobrogei, celebrate la 14 noiembrie, la împlinirea a 145 de ani de când pământul dintre Dunăre și Marea Neagră a revenit la sânul patriei-mamă.
Charlie Ottley este invitat de autoritățile Constanței să povestească despre fabuloasa călătorie gastronomică, culturală şi istorică prin autenticul dobrogean și despre fascinația pe care a exercitat-o asupra să mereu surprinzătorul ținut dintre Dunăre și Marea Neagră. Totul cu ocazia Zilei Dobrogei, sărbătorite la 14 noiembrie.
Interacțiunea jurnalistului britanic, îndrăgostit de România, și public va avea loc începând cu ora 17.00, la Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin”, va avea loc proiecția documentarul „FLAVOURS OF ROMÂNIA - DOBROGEA“, realizat de Charlie Ottley.
„Dobrogea este minunată, este practic o țară într-o țară. Gastronomia din Constanța este minunată, s-au deschis restaurante noi, iar această este o regiune a vinului. Unele dintre vinurile mele favorite sunt din Dobrogea și există un potențial real pentru un turism al vinului”, a declarat Charlie Ottley, pentru „Adevărul”.
„Are atât de multă istorie, atât de multă civilizație antică, este parte a drumului mirodeniilor, este o regiune pe care aș vrea să o promovez mai mult. Sunt atât de multe de lucruri de spus despre Dobrogea”, a afirmat realizatorul britanic.
Va promova Dobrogea
Pe viitor, Charlie Ottley speră să dezvolte mai multe proiecte care să promoveze Dobrogea în țară și mai ales în străinătate.
„Am discutat cu autoritățile locale despre un documentar, cu cele mai frumoase locuri, cu lucruri pe care le poți face într-o excursie de o zi, despre istorie, cultură, gastronomie, vin, distracția de pe plajă și toate lucrurile pentru care Constanța este faimoasă”, a afirmat Ottley.
El spune că județul Constanța nu este doar o destinație de plajă, ci una culturală și mult mai mult de atât, prin istoria sa și monumentele sale.
Britanicul recomandă oricui să viziteze Dobrogea și mai ales Delta Dunării de care este îndrăgostit și unde revine mereu cu plăcere, de câte ori are ocazia.
145 de ani de la unirea cu țara
Dobrogea a revenit la România după semnarea Tratatului de la Berlin, în 14 noiembrie 1878.
„Inițial România nu a vrut Dobrogea, pentru că a fost practic un schimb. Politicienii români au fost la un pas să se ia la bătaie în Parlament, mulți aveau moșii în Bucovina pe care le pierdeau și nu le-a convenit. Dobrogea era privită ca un teritoriu străin, în care locuiau străini, secetos și sălbatic. Îi datorăm mult lui Carol I, lui I.C. Brătianu și lui Mihail Kogălniceanu faptul că Dobrogea, după secole de stăpânire otomană a revenit României”, spune sociologul constănțean Enache Tușa.
Acesta remarcă faptul că alipirea nu a fost doar un câștig pentru că România a primit deschidere la mare, dar și pentru faptul că acum Dobrogea are un tezaur cultural unic al minorităților etnice și religioase.
La 23 noiembrie 1878, în Dobrogea s-a instalat oficial administrația românească, însă autoritățile s-au lovit, inițial aici, de piedici materiale, dar mai ales culturale greu de trecut. De exemplu, nu există infrastructură completă între Constanța și Tulcea, orașul era locuit preponderent de bărbați, al căror număr era dublu față de al femeilor.
„Sunt foarte multe de povestit despre ce au găsit autoritățile românești în Dobrogea în momentul în care au venit. Era efectiv un oraș de migranți, bărbații coborau de pe vapoare și veneau aici să muncească. Le-a fost greu să găsească specialiști pe care să ii numească în funcții. Sau alt aspect: dobrogenii nu mâncau carne de porc, pentru că timp de patru secole fusese interzisă de otomani. Chiar și după 1878, carnea de râmător nu se putea comercializa în apropierea geamiilor, iar pentru a o vinde era nevoie de o autorizație specială”, a explicat doctorul în istorie Constantin Cheramidoglu.
Acum, la 145 de ani de la acel moment, Dobrogea este o zona cosmopolită, un model de conviețuire demn de urmat și în alte zone de conflict, remarcă toți.