Ministerul Culturii face demersuri pentru ca Palatul Regal din Mamaia, abandonat de peste trei decenii, să se întoarcă la stat
0De Ziua Dobrogei, reprezentanții Ministerului Culturii au anunțat că se fac demersuri pentru ca moștenirea regală din Mamaia să revină statului român.
Diana Ștefana Baciuna, secretar de stat Ministerul Culturii, a fost prezentă în Parlament la Expoziția „Dobrogea 145”. „Vă transmit astăzi mesajul Ministrul Culturii, Raluca Turcan - Ministerul Culturii a întreprinse demersuri pentru salvgardarea Vilei Regale din Mamaia. Ministerul Culturii dorește să redea eleganța acestei capodopere. Ministerul a întreprins demersuri pentru a lua sub patrimoniu această capodoperă“, a spus secretarul de stat în Ministerul Culturii.
Palatul Regal a fost construit între anii 1924 – 1927 după planurile arhitectului italian Mario Stoppa. Vorbind despre „Casele sale de vis“, Regina Maria amintea despre palat: „La Mamaia este, de asemenea, o căsuţă care poartă pecetea mea. Se găseşte pe aceleaşi locuri cu o casă mult mai puternică pe care eu şi regele am clădit-o pe nisipurile ţărmului întins aşa kilometri şi kilometri, care ne-a dat totdeauna la toţi o mare bucurie“, povestea regina României.
Istoria nu i-a hărăzit o soartă bună construcţiei-monument. La sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, reşedinţa a fost ocupată de generalii armatei sovietice care, la plecare, în noiembrie 1944, au vandalizat construcţia şi au furat tot ce se putea transporta. În perioada comunistă, moştenirea regalităţii a devenit „casă de odihnă pentru oamenii muncii“, iar în anii ’70 a fost un club destinat turiştilor germani.
După Revoluţie, castelul a ajuns în administrarea SC Mamaia SA, o companie care a preluat o parte din activul staţiunii. Deşi era monument istoric, castelul a fost vândut la preţul de 850.000 de lei unei firme private, SC „Light System“ SRL. Ulterior, curtea palatului, în suprafaţă de aproximativ 1,5 hectare de teren, a fost vândută aceleiaşi firme de către fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, cu 23 de euro/metrul pătrat.
Cum noul proprietar nu a avut banii necesari conservării construcţiei regale, aceasta s-a ruinat de la an la an, sub ochii autorităţilor care nu au făcut nimic pentru a o salva.
Abia în 2018, Ministerul Culturii a făcut primul pas pentru recuperarea monumentului istoric şi a cerut anularea contractului de vânzare. La capătul unui proces care a durat patru ani, în martie 2022, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis că Palatul Regal a fost vândut ilegal şi că monumentul istoric se întoarce în patrimoniul statului român.
Conform reprezentanţilor SC Mamaia SA, pentru a intra din nou în posesia Clubului Castel, este necesar să se restituie preţul către Light System S.R.L „Restituirea imobilului se poate realiza după aducerea bunului în starea în care s-a predat cu toate bunurile mobile accesorii predate sau în starea de degradare în care se află, cu ajustarea corespunzătoare a preţului. Este de notorietate faptul că în prezent imobilul Club Castel se află într-o stare avansată de degradare ca urmare a modului defectuos de administrare manifestat prin lipsa unei întreţineri corespunzătoare, a nerealizării unor consolidări şi a unei folosiri improprii“, conform unui răspuns primit de „Adevărul”.
Ţinând cont de interesul primordial al protejării şi valorificării monumentului istoric, societatea Mamaia a fost mandatată de către acţionarul majoritar, Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului, să efectueze demersurile necesare preluării imobilului.
Ziua Dobrogei, serbată și în Parlament
ZIUA de Constanța, Info Sud-Est și Heritage Constanta organizează Expoziția „Dobrogea 145”, în perioada 14-22 noiembrie 2023, la Palatul Parlamentului, pentru a marca 145 de ani de la intrarea Dobrogei între granițele românești.
Expoziția cuprinde două secțiuni, referitoare la Palatul Reginei Maria din stațiunea Mamaia și la cetățile dobrogene, și prezentarea volumului „Dobrogea 145 - De la grecii din Milet la generația millenials”.
Evenimentul este organizat sub forma unui manifest menit să atragă atenția autorităților locale și centrale asupra patrimoniului cultural și a nevoii de conservare și reabilitare a acestuia, în contextul în care, în ultima perioadă, crizele profunde cu care s-a confruntat societatea românească au făcut să fie abătută atenția de la importanța protejării memoriei locurilor în care trăim.
În ultimele trei decenii, patrimoniul cultural și istoric al Constanței a fost vitregit din cauza intereselor imobiliare din zonă, la fel cum s-a întâmplat și în București, dar și în multe alte județe din țară.