EXCLUSIV Tulburare mare la „Sfântul Mina“. Preotul Nicolae Picu, îndepărtat de la biserică
0
Arhiepiscopia Tomisului a decis suspendarea sa din funcţia de paroh şi oprirea de la slujire, din cauza situaţiei patrimoniale a clădirii bisericii şi a oficiului parohial de la „Sfântul Mina“.
Enoriaşii bisericuţei din lemn din Parcul Tăbăcărie sunt nemulţumiţi de o decizie a Arhiepiscopiei Tomisului care le-a oprit parohul de la slujire.
Recent, Arhiepiscopia Tomisului a decis cercetarea în tribunalul bisericesc a preotului Nicolae Picu pentru situaţia patrimonială a clădirii bisericii şi a oficiului parohial de la „Sfântul Mina“.
Mărul discordiei
Supărarea între preot şi superiorii săi a pornit de anul trecut. Auzind că biserica şi oficiul parohial au fost trecute pe numele Asociaţiei Sfântul Mina, Arhiepiscopia Tomisului a declanşat o anchetă în toamna lui 2012, cu privire la modul în care Picu a administrat bunurile parohiei.
„Cercetările au relevat că acele două imobile au fost intabulate pe numele Asociaţiei Sfântul Mina. Se ştie că una dintre principalele atribuţii ale parohiatului este purtarea de grijă a bunurilor care reprezintă patrimoniul BOR. Înstrăinarea s-a făcut dintr-o gravă eroare sau cu rea intenţie. Asociaţia aparţine unui grup de credincioşi care s-au declarat autonomi faţă de Arhiepiscopia Tomisului“, precizează biroul de presă al arhiepiscopiei.
Reprezentanţii Bisericii tomitane arată că, în conformitate cu legislaţia română, locaşurile de cult aparţin Bisericii, ele neputând fi în proprietatea privată a altor persoane fizice sau juridice: „Conform Statului Bisericii Ortodoxe Române, o biserică, imediat după sfinţirea ei, trece în proprietatea şi în folosinţa unităţilor de cult din cadrul eparhiei, cu tot terenul şi clădirile afectate ei şi stă sub dispoziţiile prezentului statut, ţinându-se seama şi de actele de fundaţie. Eventualele condiţii testamentare contrare prezentului statut se vor considera nule“.
Fondatorii asociaţiei – nu toţi, subliniază arhiepiscopia – nu au dorit îndreptarea acestei situaţii. „Au fost demarate nenumărate contacte cu reprezentanţii legali ai acestei asociaţii pentru revenirea la legalitate. Din păcate, până la ora actuală, nu toţi membrii asociaţiei doresc acest lucru, fapt care determină Arhiepiscopia Tomisului să se adreseze justiţiei pentru îndreptarea situaţiei juridice a bunurilor bisericii Sfântul Mina“, spun cei de la arhiepiscopie.
Schimbările de la parohie
La începutul anchetei, în toamna 2012, la biserica Sfântul Mina a fost delegat, cu atribuţii administrative, pentru o perioadă nedeterminată, preotul protoiereu Mihai Jan, fost adjunct al ÎPS Teodosie, care slujeşte la Biserica Adormirea Maicii Domnului.
Ancheta s-a finalizat în luna ianuarie, iar Adunarea Eparhială a decis pedepsirea preotului Nicolae Picu. De la începutul lui februarie, părintele a fost suspendat din calitatea sa de preot slujitor şi va fi cercetat de Consistoriul Eparhial „pentru faptul de a nu se fi îngrijit de bunurile Bisericii, aşa cum se prevede în Statutul de Organizare şi Funcţionare a BOR“.
Părintele Picu, în faţa unei măsuri radicale
De supărare, părintele Picu – care are antecedente de afecţiuni cerebrale, fiind operat acum câţiva ani în Italia - s-a îmbolnăvit şi a intrat într-un concediu medical prelungit. A fost plecat la un moment dat din ţară, în îngrijirea fratelui său preot catolic la Vatican.
La biserică a rămas să slujească celălalt frate preot ortodox al părintelui Nicolae Picu, părintele Viorel Picu (fost preot la Catedrala Arhiepiscopală Sfinţii Petru şi Pavel), alături de arhidiaconul Claudiu Banu. La aceeaşi biserică mai slujea preotul Valeriu Roman, consilier pe Patrimoniu al arhiepiscopiei, care a fost suspendat din funcţie pentru conducerea în stare de ebrietate (2,45 alcoolemie) şi producerea unui accident în lanţ.
Ancheta arhiepiscopiei este în plină desfăşurare. Dacă este găsit vinovat de înstrăinarea bunurilor Bisericii, pe părintele Picu îl aşteaptă caterisirea.
„În timpul cercetării, părintele Nicolae Picu îşi va putea demonstra buna lui credinţă în actele administrative presupuse de calitatea de preot paroh. În cazul în care se va demonstra că părintele nu s-a îngrijit, conform legislaţiei BOR, de bunurile patrimoniale ale bisericii, mai mult, a participat activ sau pasiv la înstrăinarea acestora, Consistoriul Eparhial va decide o pedeapsă bisericească, putând merge până la caterisirea acestuia“, declară reprezentanţii Arhiepiscopiei Tomisului.
Cine este preotul Nicolae Picu
Părintele Nicolae Picu este fondatorul bisericuţei din lemn „Sfântul Mare Mucenic Mina“ din Parcul Tăbăcărie din Constanţa. La începutul anilor `90, preotul a pus bazele unei societăţi filantropice numită Aşezămintele Sfântului Mare Mucenic Mina. La 31 iulie 1994, arhiepiscopul de atunci, Înalt Prea Sfinţitul Lucian Tomitanul a pus piatra de temelie la biserica din Parcul Tăbăcărie. Slujbele religioase au fost oficiate aici, într-un cort militar, până când biserica a fost gata, în 1997. La 11 noiembrie, când este sărbătorit Sfântul Mina, a fost oficiată prima Liturghie în noua biserică.
Locaşul de cult din Tăbăcărie este construit în stil maramureşean, cu o suprafaţă totală de 263 metri pătraţi şi cu o turlă de 41 metri. Este una din cele mai mari biserici de lemn din ţară.
Asociaţia Sfântul Mina oferă pe site-ul său detaliile de ridicare a bisericii: „A fost primul proiect al Asociaţiei. Lăcaşul s-a înălţat din dorinţa parintelui paroh Nicolae Picu de a mijloci rugăciunile credincioşilor către un mare sfânt, grabnic ajutător al celor păgubiţi. Prin strădania preotului paroh Nicolae Picu şi a celorlalţi preoţi slujitori, această biserică rămâne unul dintre cele mai pitoreşti lăcaşe de cult dobrogene. Este primul şi cel mai de seamă rod al întemeierii Asociaţiei şi, de atunci, luminătoare şi stăruitoare mărturie de jertfă misionară“.
Biserica a fost ridicată după proiectul arhitecţilor Nicolae Goga şi Virgil Antonescu, iar din 1995 supravegherea lucrărilor a fost realizată de Nils Auner - restaurator în cadrul departamentului Patrimoniu naţional. Au lucrat lemnul la faţa locului echipa de lemnari din Ieud condusă de artistul popular Gavrilă Hotico. Pictura a fost realizată de iconarul George Sorin Nicolae din Bucuresti, iar pietraria a fost lucrată de către meşteri din Slava Cercheză, conduşi de Mihei Gurei. Scheletul metalic ce susţine turla bisericii a fost executat de Şantierul Naval Constanţa.
Mobilierul interior este proiectat de arhitectul Daniel Sabău din Alba-Iulia. Biserica păstrează planul dreptunghiular, în formă de navă, cu toate compartimentele specifice, într-o îmbinare măiestrită de elemente tradiţionale maramureşene. Acoperişul este numai din lemn, şindrila lucrată în coadă de rândunică, fără elemente metalice.
Stilul general de decorare este cel gotic, identificat în special în realizarea catapetesmei, în acord cu stiul brâncovenesc al părţii sale inferioare (uşile împărăteşti şi cele diaconeşti). Ca anexe ale construcţiei centrale, în partea sudică se află poarta maramureseană cu 4 turnuleţe, în coltul sud-estic al bisericii se află Altarul de vară; troiţa din fata bisericii este darul lasat de către meşterii lemnari, fiind încadrată într-un element decorativ. Pe latura nordică a bisericii se află clopotniţa lucrată în acelaşi stil, care adăposteşte clopotele mari, celelate două mai mici aflându-se în turlă.
Părintele Nicolae Picu a precizat pe site că meritul pentru ridicarea sa aparţine „membrilor fondatori ai Societăţii Filantropice Asezămintele Sfântului Mare Mucenic Mina din acea vreme“, cât şi credincioşilor bisericii.
Reprezentanţii oficiali ai asociaţiei au refuzat să ofere alte detalii despre situaţia creată.
Ce spune Statutul BOR cu rang de lege
Art. 181 - O biserică, imediat după sfinţirea ei, trece în proprietatea şi în folosinţa unităţilor de cult din cadrul eparhiei, cu tot terenul şi clădirile afectate ei şi stă sub dispoziţiile prezentului statut,
ţinându-se seama şi de actele de fundaţie. Eventualele condiţii testamentare contrare prezentului statut se vor considera nule.
Art. 169 - Totalitatea bunurilor aparţinând parohiilor, schiturilor, mânăstirilor, protopopiatelor, vicariatelor, episcopiilor, arhiepiscopiilor, mitropoliilor şi Patriarhiei, asociaţiilor şi fundaţiilor
constituite de Biserică, fondurile destinate unui scop bisericesc, precum şi averile bisericilor fundaţionale alcătuiesc patrimoniul bisericesc care aparţine Bisericii Ortodoxe Române, iar
regimul lui este reglementat de prezentul statut. Bunurile aflate în folosinţă fac, de asemenea, parte din patrimoniul bisericesc şi se administrează conform actelor de dobândire şi dispoziţiilor prezentului statut.
Art. 170 - (1) Din punct de vedere al destinaţiei lui, patrimoniul bisericesc cuprinde bunuri sacre şi bunuri comune.
(2) Bunurile sacre, respectiv cele care prin sfinţire sau binecuvântare sunt destinate exclusiv şi direct cultului, sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile. Proprietatea asupra bunurilor sacre este exclusiv bisericească, iar cedarea folosinţei poate fi acordată pe un termen de până la 3 ani, cu posibilitatea de reînnoire.
(3) Sunt bunuri sacre cele care prin sfinţire sau binecuvântare sunt destinate cultului divin, precum: lăcaşurile de cult (catedrale, biserici, paraclise, capele etc), odoarele şi veşmintele bisericeşti, cărţile de ritual, cimitirele etc.
(4) Sunt asimilate cu bunurile sacre şi beneficiază de acelaşi regim juridic şi: casa parohială, vatra parohială şi mânăstirească, incinta Centrului eparhial, a Centrului patriarhal, reşedinţele chiriarhale, chiliile mânăstirilor şi schiturilor, bunurile preţioase, cu valoare artistică, istorică sau datorită materialului din care sunt confecţionate, precum: picturile, sculpturile, ţesăturile artistice, miniaturile, cărţile rare, documentele, lucrările din materiale scumpe etc.
Se încarcă comentariile...
