Cum intră şcoala românească cu forţa în secolul XXI. „«Mă autentific cu Google» e un fel de chineză pentru mulţi profesori“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Anul şcolar 2019/2020 se va încheia cu lecţii ţinute online. Decizia anunţată de preşedintele României înseamnă că elevii şi dascălii vor folosi dispozitivele inteligente şi internetul până în iunie. Doar elevii din clasele a VIII-a şi a XII-a vor avea un regim diferit.

De la mijlocul lui martie, şcoala românească a intrat forţat în secolul 21, din punctul de vedere al comunicării şi predării, educaţia mutându-se din sălile de curs în spaţiul virtual. Dacă elevii, cei care au la îndemână un telefon, o tabletă sau un laptop, cu conexiune la internet, fac faţă mai uşor acestor transformări, în rândul profesorilor încă sunt cazuri destul de multe care nu înţeleg sau nu ştiu ce înseamnă învăţământ on line.

Desigur, în toată această perioadă au fost prezentate cazurile multor profesori care fac faţă cu brio la schimbare, care continuă să predea, să comunice cu elevii prin intermediul calculatorului, folosind aplicaţii speciale pentru şcoala online.

Profesoara Cristina Tunegaru este unul dintre dascălii care au ţinut cursuri online încă de la începutul stării de urgenţă. „Cine e competent digital poate face mai mult, dar nu poţi să-i ceri unui profesor aproape de pensionare să intre pe digital.educred.ro, să-şi aleagă de acolo un soft şi să urmeze un tutorial în limba engleză cu o curbă de învăţare foarte abruptă. Poate părea ridicol, dar fraza „Ne autentificăm la Google Classroom cu contul Google” e un fel de chineză avansată pentru mulţi profesori din ţară.”

Şi elevii spun că majoritatea orelor online nu sunt, în realitate, lecţii, ci mai mult o corespondenţă între profesorul care trimite poze cu subiecte sau teme şi elevii care trebuie să le copieze pe caiet, să rezolve temele şi să trimită înapoi poze cu acestea.

Poze cu lecţii, transcrise se caiet

„Sistemul românesc nu s-a putut adapta la măsuri impuse peste noapte, majoritatea profesorilor au practicat aceste lecţii online strict prin nişte poze cu lecţiile trimise pe diferite reţele, ca mai apoi elevi să le copieze în caiete sau să le înveţe. Avem şi exemple de bună practică, dar puţine. Puţini sunt profesorii care şi-au putut transpune materia în conţinut online”, sune Alexandru Rădulescu, preşedintele Asociaţiei Elevilor din Bucureşti şi Ilfov.

Şi Sabina Spătariu, preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa, atrage atenţia că şcoala românească nu este pregătită pentru mediul online. Acolo unde elevii au avut tablete sau alte dispozitive conectate internet, s-au desfăşurat şi orele de curs, „dar bineînţeles că numărul cadrelor didactice care au păstrat legătura cu şcolarii este mult mai mic decât cel afirmat de autorităţi. Până acum câteva zile şcoala online era opţională, deci interesul acordat nu a fost atât de mare. Această şcoală s-a rezumat la poze pe WhatsApp”.

Sunt şi elevi care spun că fac lecţii online, că totul decurge normal, iar profesorii s-au adaptat rapid acestor schimbări. „Am făcut cursuri online, s-au desfăşurat foarte bine şi s-au făcut chiar înţeleşi, singurul minus fiind doar că nu toţi colegii au putut participa, dat fiind că nu au acces la internet sau un anumit device”, spune Rahela Macovei – Asociaţia Vâlceană a Elevilor.

Mulţi profesori din România nu au cunoştinţele necesare folosirii unui calculator, iar acest lucru este sesizat chiar de către elevi. „Am asistat la cursuri online doar pentru două materii, acestea fiind Engleză şi Norvegiana (limba a 3-a), care se desfăşoară pe platforma Zoom sau Google Meet. La restul materiilor primim fişe de lucru pe Google Classroom”, spune şi Paula Budă, preşedintele Asociaţiei Elevilor din Maramureş.

Ministerul Educaţiei îi monitorizează pe profesori

Orele online îi transformă pe părinţi, în multe cazuri, în profesori, deoarece conţinutul unui curs trimis pe mail sau WhatsApp trebuie explicat elevilor, apoi li se poate cere acestora să rezolve anumite cerinţe pe marginea informaţiei nou-primite. „Dacă tot lucrăm acasă online cu ai noştri copii şi le punem la dispoziţie tehnica, Ministerul Educaţiei îi angajează pe părinţi cu jumătate de normă? Pe lângă faptul că un profesor dă doar teme şi părintele lucrează 90% din timpul alocat şcolii, ar fi necesar să îi angajăm pe părinţi”, spune un părinte din judeţul Tulcea, Alexandru Balaban.

Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, a semnat (săptămâna trecută) un Ordin prin care învăţământul online devine obligatoriu, iar directorii de şcoală şi inspectoratele vor monitoriza activitatea profesorilor.

„Ordinul de ministru vine să-i oblige pe profesori să ţină cursuri online deoarece erau unii care nu voiau să ţină astfel de lecţii sau făceau o poză după manual şi le scriau elevilor să rezolve problemele. Ceea ce este o bătaie de joc.  Monitorizarea activităţii profesorilor vine şi pentru a explica salariile dascălilor”, spune Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Părinţi.

Pentru a evita ca elevii să facă o şcoală online ce constă în descărcarea de poze cu lecţii, Iulian Cristache cere părinţilor din consiliile de administraţie ale instituţiilor de învăţământ să se implice în ceea ce priveşte monitorizarea acestor ore, iar unde sunt „poze” trebuie discutat cu profesorul.

Pe aceeaşi temă:

România educată online. Cine sunt profesorii care au înlocuit catedra cu calculatorul: „Elevii nu se simt abandonaţi“

Au anulat „Ziua Comunei“ şi au cumpărat tablete pentru toţi copiii. Soluţia găsită de o primărie pentru cursurile online

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite