Cine a fost deținutul politic care a ascuns scrisoarea în limba germană în zidurile Cazinoului

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În zidurile Cazinoului a fost găsită o nouă dovadă a faptului că simbolul orașului Constanța a fost renovat în perioada comunistă cu ajutorul deținuților politic.

Scrisoarea deținutului politic Iuliu Marton FOTO Primăria Constanța
Scrisoarea deținutului politic Iuliu Marton FOTO Primăria Constanța

Ultimul petic de hârtie, descoperit de muncitori în zidurile Cazinoului Constanța, a fost scris în limba germană de Iuliu Marton. „Iubite prieten ce vei găsi aceste rânduri, Dumnezeu să te binecuvânteze. Sunt aici ca deținut politic din 1951, 16 Vll (iulie), până (acum) 1952, V (mai), fiind zidar și dulgher la muncă. Am fost condamnat la 9 ani și de la 10 a l-a (ianuarie) 1949 viața mea este în mâinile Domnului, căci liber nu voi fi prea curând. Dar Dumnezeu este milostiv. Cu salutări, Marton Iulius, domiciliat la Heltau-Cisnădie, lângă Hermannstadt-Sibiu".

Zidarul avea cinci copii

Iuliu Marton, conform fișei matricole penală din arhiva Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, s-a născut la 7 mai 1902 în Aldorf, raionul Bistrița, părinții săi fiind Pantelimon și Ana. La data arestării, era zidar de profesie și locuia în Cisnădie. Muncitorul era căsătorit cu Ermina, cu care avea un băiat și patru fete.

image

Conform fișei matricole penale, Iuliu Marton avea 1,69 înălțime, fața smeadă, ochi albaștri și păr castaniu.

image

Deținutul cu numărul matricol 3245 a fost arestat la 24 februarie 1949 și condamnat la trei ani închisoare pentru „trecere frauduloasă a frontierei“, fiind probabil un repatriat clandestin din lagărele de prizonieri din vest, ca mulți în situația lui, conform istoricului Marius Oprea.

În 24 mai, după ce a mai lucrat și pe un șantier la Tașaul, în același an era deja în lagărul de la Poarta Albă. A fost eliberat la 23 februarie 1952.

De altfel, numele lui Iuliu Marton apare și pe primul petic de sac descoperit la Cazino, în 2021. Bucăţica de sac găsită atunci conţinea următorul text: „Acest Cazinou este lucrat de către deţinuţi politici din anul 1951 luna 31 Decembrie. Condusă de Arhitectul Jojea Constantin (de fapt arhitectul Joja Constantin). Echipa de stucatori condusă de Rusu A Ioan, Botoş Dumitru jud Arad, Jercău Constantin, Ciscău Gheorghe, Coraş Ionel, Sava Nicolae, Pop St. Ioan, Vlădescu Ilie, Hosu Petre, Hosu Ghegor, Voicilă Nicolae, Anastasiu Ştefan, Gorbovan Gh., Bamer Fidel şi Morton Iuliu“.

image

Dovezi pierdute

Mircea Nicolae, care la vârsta de 17 ani a fost ridicat în miezul nopţii de Securitate şi apoi condamnat pentru că a făcut parte din gruparea „Tineretul Partizan“, care lupta împotriva instaurării comunismului, a lăsat posterităţii o mărturie unică: a dezvăluit locul unde au ascuns deţinuţii politic scrisorile şi filele din jurnal în timp ce munceau la lucrările de renovare a Cazinoului în anii '50. 

Fostul deţinut politic Mircea Nicolae a povestit, în 2007, pe scurt drama tinereţii sale trăită în Gulagul românesc, depunând mărturie în „Procesul Comunismului“, dosar întocmit pentru CEDO. Săltat de Securitate, apoi bătut şi condamnat la doi ani de detenţie pentru uneltire contra ordinii sociale, a fost trimis iniţial la Jilava, apoi la Colonia de muncă Poarta Albă, într-un lot format din 30 de deţinuţi politic, unde a fost pus la munci istovitoare. 

Cum tratamentul inuman la care erau supuşi nu slăbea, s-a oferit să meargă cu un lot condus de arh. Joja Constantin la Constanţa, la refacerea Cazinoului, grav avariat în urma bombardamentelor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. „Din lot au făcut parte aproximativ 100 deţinuţi. La Cazino se făcea strict muncă de construcţii, eu fiind în echipa lui Preda Gheorghe care s-a ocupat de faţadă. Menţionez că în globurile din cele patru colţuri ale acoperişului Cazinoului toţi deţinuţii au ascuns pacheţele cu scrisori şi file de jurnal (existând posibilitatea de a mai fi încă acolo)“. 

image

Din păcate, sunt puţine şanse ca acele înscrisuri să mai existe. În anii 1986 - 1988, clădirea simbol a Constanţei a fost din nou renovată, iar în fotografiile postate de arhitectul constănţean Radu Cornescu într-un album despre Cazino, descoperim că globurile din cele patru colţuri ale Cazinoului, unde fostul deţinut Mircea Nicolae spune că au fost ascunse mesajele celor care lucrau sub ameninţarea armei, sunt sparte.

Este posibil, spun unii specialişti, ca ele să fi fost descoperite de Securitate în timpul ultimei renovări şi bucăţile de hârtie să fie distruse sau să fi ajuns în vreo arhivă. 

Sferele din colţurile Cazinoului au fost sparte în timpul lucrărilor din anii 80
Sferele din colţurile Cazinoului au fost sparte în timpul lucrărilor din anii 80
Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite