„Calypso”, bordelul secret din inima Constanței. Cum erau racolați de taximetriști militarii străini care comandau „șampanii”

Taxa de intrare în bordelul camuflat într-un club de striptease era de 200 de lei, iar clienții preferați erau militarii străini și navigatorii aduși la bordel de taximetriștii din Constanța care primeau comision pentru fiecare „mort” racolat și adus să comande „șampanii”.

Bordel „mascat” într-un club de striptease din Constanța FOTO Antonia Ispas

Bordelul a funcționat timp de un an în zona ultracentrală Constanței, în locul unei vechi crame unde pe vremuri se organizau petreceri cu lăutari. Practic, în văzul lumii. Notele de plată erau de ordinul miilor de euro, vedetă era o minoră de 17 ani dintr-o familie săracă, stripteuzele erau prostituate, ospătărița era contabila bordelului, iar patronul, Gelu Matei, discuta franc cu noile angajate despre faptul că apreciază femeile ambițioase care vor să facă bani. 

Operațiunea „Calypso”

Din cauză că este vorba despre un dosar de trafic de minori și proxenetism, nu toate informațiile pot fi publicate. Procurorii au început ancheta în acest caz în octombrie anul trecut, cu ajutorul a doi investigatori sub acoperire, trimiși să se dea drept clienți și să „le tragă de limbă” pe tinerele prostituate. De asemenea, au fost sute de ore de interceptări: o muncă titanică, dar care însă a dat roade.

Pe 26 septembrie a.c. bordelul a fost închis în urma unei mega operațiuni a DIICOT Constanța. 15 persoane au fost reținute, printre care patronul clubului, soția sa, mai mulți angajați, dar și taximetriștii care aduceau clienții ce „voiau să se distreze”, contra unor procente din consumația făcută de aceștia. Au fost arestați preventiv pentru 30 de zile doar Matei Gelu, patronul bordelului, și Rodica Ioan, ospătărița care ținea contabilitatea clubului: ea era cea care plătea taximetriștilor cota parte a prostituatelor și care avea grijă ca „morții” (n.red.- clienții) să facă măcar o consumație minimă. 

Monitorizau baza militară americană

Niciun client nu putea intra fără să achite o taxă în valoare de 200 de lei, bani de care primeau băutură. În prima linie erau taximetriștii care „promovau” exclusiv acest club, deși în oraș ar funcționa și altele. Când reușeau să ia în mașină militari străini de la baza militară Mihail Kogălniceanu, sunau imediat la club să le anunțe venirea și, potrivit procurorilor, primeau drept comision procente din consumația făcută de fiecare client adus.

Taximetriștii dădeau angajaților clubului, potrivit datelor din dosar, informații inclusiv despre câți bani retrăgeau militarii de la bancomate ca să ii cheltuiască la „fete”: cea mai mică consumație făcută de militari, cu predilecție americani, a fost de 2.000 de lei iar cea mai mare de 12.000 de euro.

În timpul anchetei, arată procurorii DIICOT în referat, taximetriștii și patronul clubului chiar se plângeau de slabele încasări în perioadele în care anumiți militari, clienți loiali, erau trimiși la exerciții în Baza NATO de la Cincu SUA detașați în București la Parada de Ziua României sau erau nevoiți să rămână în baza de la Kogălniceanu pentru exerciții. Mai mult, chiar știau când vor reveni, ca să cheltuiască din nou bani. 

O altă categorie racolată pentru club era cea a navigatorilor străini, aduși de taximetriștii care făceau curse din Portul Constanța.

În schimb, românii aveau acces în club mult mai rar și doar pe bază de recomandare. 

Tarife de bordel

Conform procurorilor DIICOT, vedeta clubului era o minoră de 17 ani, dintr-o familie săracă, preferata clienților pentru că nu se machia excesiv și își purta părul în codițe.

În total, conform anchetatorilor, nouă stripteuze din club practicau prostituția, în încăperi fără ferestre, de la subsol. Două dintre acestea erau cazate la etajul clubului și fiecare prostituată avea dreptul la o zi liberă pe săptămână. Programul începea după amiază și se încheia în jur de ora 3 sau la ultimul client. 

Sistemul de plată era unul bine pus la punct, notează procurorii. Astfel, pentru trei cocktailuri, clientul beneficia de compania unei stripteuze la masă. Dacă achita și diferența de până la 1.000 de lei, avea dreptul la o partidă de sex, de 30 de minute, în camerele de la subsol.  Ca să nu spună direct că vor sex, clienții comandau fetelor  „o șampanie”. 

Tariful era standard, iar tinerele nu puteau cere mai mulți bani peste cel stabilit de patron, ca să nu alunge doritorii. Aveau voie însă să primească bacșișuri, lăsate de bunăvoie de bărbați. Tariful de lux era „șampania” de 2.500 de lei. Pentru această sumă, susțîn anchetatorii, tinerele cu vârste cuprinse între 16 și 40 de ani se puteau întâlnii cu clienții în afara clubului, la orice oră din zi și din noapte. Cele care își dădeau întâlnire cu străinii pe cont propriu, erau turnate de taximetriști și date afară de patron. 

5.000 de lei pe noapte

Anchetatorii vorbesc de o contabilitate paralelă.  Niciuna dintre angajate nu era obligată, efectiv, să se prostitueze însă majoritatea angajatelor au făcut-o, tentate de bani. Angajatele, indiferent dacă se prostituau sau nu, aveau contracte de muncă semnate pentru suma de 3.000 de lei.

La audieri însă, majoritatea au declarat că „făceau” măcar 1.500 de lei pe noapte, 3.000-5.000 de lei pe weekend  și că cei mai generoși erau americanii, care nu se uitau, efectiv, la bani. Sumele le reveneau ca o cotă parte din valoarea alcoolului pe care îi convingeau pe militari să îl consume și, bineînțeles, primeau procente și din valoarea „șampaniei”, actul sexual.

Bordelul a fost afectat de pandemie

În timpul pandemiei, bordelul a fost închis pentru câteva luni. Proprietarul le-a dat mână liberă tinerelor să se prostitueze pe cont propriu, tot cu ajutorul taximetriștilor care aduceau inițial clienții la club. Majoritatea însă, au refuzat să o facă, speriate de COVID și au revenit la club imediat ce s-a putut circula noaptea, cu declarație.

Anchetatorii spun că la un moment dat afacerea a avut de suferit: mai multe stripteuze au decis să își deschidă o afacere pe cont propriu, în același domeniu, tot în Constanța, „furând” și o parte din clienți. Gelu Matei a reușit însă să racoleze alte tinere pe care le-a învățat cum să facă bani, așa că business-ul a mers mai departe, până la momentul la care au intervenit procurorii care au făcut 21 de percheziții.

„Din cercetările efectuate a reieșit că, în perioada octombrie 2022 – septembrie 2023, un grup infracțional organizat, format din 15 membri, din care patru angajați, în diverse funcții în cadrul unui club pentru adulți, ar fi recrutat 9 persoane vătămate, dintre care una minoră, sub pretextul angajării ca dansatoare, pe care le-ar fi determinat să practice prostituția, în scopul obținerii de beneficii materiale”, au declarat reprezentanții IPJ Constanța.

Procurorii au pus sub sechestru mașinile de lux ale patronului Gelu Matei și zece apartamente ale acestuia, în unele dintre locuințe fiind cazate prostituatele, care nu îi plăteau „șefului” chirie, ci doar utilitățile, și erau aduse la club de portar, ca să nu întârzie.