Boboteaza la malul mării. ÎPS Teodosie sfințește apele Dunării cu o zi înainte de Botezul Domnului
0„Operațiunea” Boboteaza începe imediat după Revelion, la malul mării. Zeci de voluntari au etichetat 150.000 de PET-uri care în cursul zilei de joi, 5 ianuarie, sunt umplute de aghiasmă mare.
Toate PET-urile vor fi împărțite credincioșilor la slujba de Bobotează oficiată de arhiepiscopul Teodosie în Portul Tomis.
Joi, 5 ianuarie, încă de la ora 5.00, arhiepiscopul a oficiat Liturghia în Catedrala Arhiepiscopală din Constanța. Apoi a sfințit apele din cele 25 de butoaie, ape ce sunt îmbuteliate în 150.000 de sticle. Anul acesta, ierarhul a renunțat să mai urce pe cisternele cu apă.
„Nu o să vă mai dau motiv să spuneți că mă sui pe nu știu ce. Am destule butoaie. Înainte mai puneam în butoaie și mai rămâneau destule tone de apă în cisterne. Am destule butoaie de sfințit. Pe cisternă nu cred că e nevoie să mai urc. Era nevoie, de aia urcam, nu voiam să fac neapărat exerciții fizice”, a explicat ÎPS Teodosie.
Teodosie „fură startul” în Ajunul Bobotezei
Ajunul Bobotezei este ziua în care ÎPS Teodosie „fură startul” tradiționalului ritual al aruncării crucilor în apă, consacrat a se realiza în ziua în care Iisus Hristos a primit botezul de la Ioan în râul Iordanului. De aceea, arhiepiscopul merge în Hârșova unde se organizează o procesiune religioasă din oraș către malul Dunării. După slujba de sfințire a apei, Teodosie aruncă trei cruci în Dunăre pentru ca acestea să fie recuperate de înotători.
Ajunul Bobotezei este o zi de post sau sec, mulți români mănâncă în această zi doar spre seară. În Bucovina, oamenii pisau în această zi grâu pe care-l fierbeau și-l îndulceau cu miere. Grâul îndulcit era pus într-o strachină și ornat cu miez de nucă presărată în semnul crucii. De asemenea, în această zonă a țării nu lipseau vărzările – plăcintele umplute cu varză, plăcintele cu mac sau cele cu ceapă.
Alte alimente mâncate în ajunul Bobotezei: prune fierte, găluște umplute cu cu crupe de păpușoi sau cu orez, borș cu burechiușe ( aluat tăiat în pătrățele și cu două colțuri lipite unele de altele), borș de pește sau pește prăjit, colaci.
În dimineața de ajun, femeile adunau cenușa din sobe pe care primăvara o presărau pe locul unde plantau varză, spunând că aceasta va ține departe omizile. „Cum n-am mâncat eu diminețile ajunurilor (Bobotează și Crăciun n.red.), așa să nu mănânce nicio lighioaie roadele”, spuneau femeile din zona Moldovei.
Boboteaza la malul mării
În ziua de Bobotează (vineri, 6 ianuarie), după Liturghia oficiată la Catedrala Arhiepiscopală, alaiul preoților și credincioșilor, alături de care trase cu boi, se va deplasa în Portul Tomis unde se ține slujba de sfințire a apei, apoi ierarhul aruncă trei cruci în Marea Neagră. Aceste cruci, spun teologii, simbolizează arătarea Sfintei Treimi la apa Iordanului, iar cei care le recuperează vor avea un an plin de realizări.
Termenul „aghiasmă” înseamnă deopotrivă atât lucrarea de sfinţire a apei, cât şi însăşi apa sfinţită. Aghiasma de la Bobotează este denumită Mare deoarece are o putere deosebită. Efectele sunt arătate chiar de textul rugăciunii:
„Şi-i dă ei harul izbăvirii şi binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe dânsa izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Ca toţi cei ce se vor stropi şi vor gusta dintr-însa să o aibă spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre tot folosul de trebuinţă...”.
Se încarcă comentariile...
