Un economist român din diaspora îl provoacă pe Mugur Isărescu: „BNR ar trebui să valorifice cercetătorii aflaţi la instituţii de top din afara României“
0Sebastian Buhai, clujeanul care a reuşit în premieră în România să organizeze o conferinţă la care au participat 35 de economişti români care lucrează în universităţi de top din întreaga lume, îi „aruncă mănuşa” lui Mugur Isărescu. El crede că Banca Naţională ar trebui să fondeze un institut de cercetare care să permită valorificarea economiştilor români aflaţi în străinătate.
Sebastian Buhai, românul care i-a adus la o conferinţă la Cluj pe cei mai străluciţi profesori români care predau economie la cele mai importante instituţii de educaţie din lume, demarează o dezbatere despre soluţiile pentru îmbunătăţirea educaţiei de excelenţă din România. „Dacă problemele aparent perene ale cercetării şi învaţământului superior din Romania sunt cunoscute si mult comentate, există puţine discuţii asupra unor soluţii practice, implementabile pe termen scurt şi mediu, la aceste probleme”, scrie Buhai pe blogul blog.econacademia.net.
Mănuşa aruncată BNR
Prima provocare o aruncă BNR – despre care susţine că ar trebui să înfiinţeze un institut român de economie şi finanţe, după modelul italian Einaudi Institute for Economics and Finance (EIEF), din Roma. „Institutul are ca obiective producţia de cercetare de top mondial în Economie şi Finanţe, generarea de idei utile în dezbaterile pe marginea politicilor economice şi crearea unui mediu care să ajute stoparea «brain drain-ului» României, prin atragerea continuă de economişti străini de top, şi prin convingerea celor mai buni economişti români pregătiţi în străinătate să se întoarcă înapoi în ţară. Ideea este de a construi un mediu dinamic, intelectual divers, eliberat de constrângerile birocratice din mediul academic românesc; de a putea plăti salarii competitive; de a fi strict meritocratic în criteriul de selectie; şi de a fi puternic orientat pe cercetare. Pe scurt, este vorba de a înfiinţa un mediu de lucru care adoptă standardele academice internaţionale de cel mai inalt nivel. Institutul are în acelaşi timp ca scop complementarea programelor educationale oferite de universităţile din România, punând accent pe cursurile post-universitare cu orientare pe componenta de cercetare, şi pe îndrumarea unor doctoranzi selectati în baza meritului”, descrie Buhai trăsăturile Institului. El precizează că descrierea Institutului nu implică atât de mult un exerciţiu de imaginaţie/ creativitate, ci unul mult mai simplu, de… traducere: „Pasajul anterior reprezintă traducerea aproape mot-à-mot a descrierii de pe pagina web oficiala a Einaudi Institute for Economics and Finance (EIEF), din Roma, Italia”.
Ideea este de a construi un mediu dinamic, intelectual divers, eliberat de constrangerile birocratice din mediul academic românesc; de a putea plăti salarii competitive; de a fi strict meritocratic în criteriul de selectie; şi de a fi puternic orientat pe cercetare.
Sebastian Buhai, cercetător
Institut de top în lume
„Am avut oportunitatea să vizitez EIEF pentru aproape patru luni la inceputul acestui an; pot deci să certific personal ca EIEF este impresionant din multe puncte de vedere relevante in acest context. Intre altele, acest institut nu este cu nimic mai prejos, în materie de output actual de cercetare (per capita) în Economie/Finante (sau d.p.d.v. al strategiei de cercetare, explicit formulata si publicizata) sau alte activităţi de natură academică, decţt orice instituţii de prim rang mondial (a se consulta orice ierarhie internaţionala, bazata pe research output în Stiintele Economice, şi a se compara cu oricare primele 20-30 de instituţii de acolo), între acestea două cu care sunt foarte familiar şi unde am facut stagii de cercetare de lungă durată în trecut, cum sunt Northwestern University in SUA sau University College London în Anglia”, susţine specialistul.
Cum sunt aleşi profesorii la Institut
Buhai explică modul în care sunt aleşi profesorii de la acest Institut: „Crucial este faptul ca tot corpul profesoral– care de altfel a inceput cu foarte putini membri “tenured” (titulari-nr), ideea fiind de a angaja un număr mai mare de profesori-asistenţi (tenure-track) direct de pe job market-ul oficial care se desfăşoară la începutul fiecărui an în SUA; aceştia vor deveni ulterior “tenured” dacă trec de evaluarea extrem de riguroasă de după câţiva ani– este selectat cu deosebită atenţie, toţi având rezultate (sau expectanţă de asemenea rezultate, pentru cei tineri) remarcabile, între altele, neapărat, publicaţii în reviste stiintifice de top 5 în Ştiinţele Economice (alternativ, pentru o altă statistică, la EIEF există momentan cel puţin 3 persoane între “tenured fellows”, care au castigat asa-numite ERC Advanced Grants, i.e., cele mai renumite granturi europene de cercetare existente). Doctoranzii supravegheaţi de profesori de la EIEF sunt aleşi cu atenţie de la universităţi din Italia, strict pe bază de merit. Seminariile de cercetare (două pe saptămână, plus un al treilea seminar mai informal tip “lunch seminar”) sunt un sine qua non, extrem de intense, extrem de audiate (inclusiv de cercetători de la Banca Italiei şi de la diverse alte universităţi şi institutţi din Roma, pe lângă cei de la EIEF), iar invitaţii care dau seminariile sunt de acelaşi calibru ca la orice instituţie de top 10 mondial”.
„În sfarsit, probabil cel mai important element inedit în contextul unui asemenea institut– elementul care valorifică numărul imens de cercetători economişti italieni aflaţi la instituţii de top din afara Italiei, precum şi colegi străini de-ai lor: există la orice moment la EIEF un numar substantial de “Visiting Professors/ Scholars”, de la universităţi şi institutii de top din practic toata lumea.
Sebastian Buhai, cercetător
Cum sunt valorificaţi specialiştii din exterior
„În sfarsit, probabil cel mai important element inedit în contextul unui asemenea institut– elementul care valorifică numarul imens de cercetători economişti italieni aflaţi la instituţii de top din afara Italiei, precum şi colegi străini de-ai lor: există la orice moment la EIEF un număr substanţial de “Visiting Professors/ Scholars”, de la universităţi şi institutii de top din practic toată lumea (toţi sunt atent selectaţi în prealabil, în funcţie de profilul lor de cercetare, de propunerea de proiect de cercetare pe timpul vizitei, evident în funcţie de CV-ul lor, etc). Aceştia participă integral în seminarii, alte activităti de cercetare, predau unele cursuri etc, deci complementează în mod practic corpul profesoral in-house, care e de altfel redus şi menit să rămână mai redus decât al unui departament de universitate obişnuit. Colaborarea tuturor cercetătorilor de la EIEF– deci inclusiv cei “visiting”– cu Banca Italiei (dar şi cu alte universităţi şi instituţii italiene) este frecventă şi intensă, la orice nivel”, continuă Buhai.
"Adoptând standarde internaţionale de evaluare/ promovare/ remuneraţie (posibile prin faptul că acest institut este fondat şi in mare parte finanţat prin Banca Naţională) şi având sprijinul complet al comunităţii de cercetători români economişti consacraţi din afara ţării, în relativ scurt timp acest institut ar câştiga o recunoaştere internaţională care îi va permite atragerea periodică, mai ales pe termene de timp scurt şi mediu, atât a unor experţi români din străinătate, cât şi a unor experţi străini, exact după modelul şi experienta EIEF”,
Sebastian Buhai, cercetător
Atuurile unui astfel de Institut
„Principalul atu ar fi cel de a crea relativ rapid un mediu competitiv, de “race to the top”, prin “impulsionarea”, prin “motivarea” întregului bloc de facultăti de economie/finanţe ale universităţilor româneşti/ altor instituţii cu atribuţii de cercetare sau învăţământ superior în ŞtiinŢele Economie (precum diversele filiale ale Academiei Române etc), fara a ‘ataca’ în mod direct structura sistemului actual, ba dimpotrivă colaborând direct cu sistemul prezent înspre evoluţia pozitivă, către schimbarea asistată dacă vreţi, a acestei structuri. Cu alte cuvinte, această solutie ar crea în scurt timp “the right incentives”, pur şi simplu prin oferirea unui exemplu de “aşa se face”, la faţa locului. Adoptând standarde internaţionale de evaluare/ promovare/ remuneraţie (posibile prin faptul că acest institut este fondat şi in mare parte finanţat prin Banca Naţională) şi având sprijinul complet al comunităţii de cercetători români economişti consacraţi din afara ţării, în relativ scurt timp acest institut ar câştiga o recunoaştere internaţională care îi va permite atragerea periodică, mai ales pe termene de timp scurt şi mediu, atât a unor experţi români din străinătate, cât şi a unor experţi străini, exact după modelul şi experienţa EIEF”, explică specialistul.
Sponsori privaţi şi colaborare cu specialiştii BNR
„Atragerea unor sponsori privaţi, din nou condiţionată de renumele internaţional câştigat între timp, nu este nici ea exclusă. Foarte important, colaborarea cu cercetătorii din Banca Naţională ar fi beneficia pe mai multe niveluri şi ar avantaja foarte mult şi probabil în mod direct funcţionarea BNR (care de altfel nu dispune încă de un departament de cercetare propriu-zis– deşi ar fi cazul şi multi dintre colegii mei din BNR ar fi 200% de acord cu asta). Cercetarea economică efectuată în IREF ar fi atat de natură fundamentală, cât şi aplicată, în particular însă cu o atenţie deosebită acordată evaluării de politici economice, între ele evident şi acelea care cad în atribuţiile BNR”, mai arată Buhai.
„Rămane prin urmare să se faca pasul mai puţin timid din partea BNR, pas care a fost făcut cu mult succes în Italia sau în Spania (şi posibil şi în alte părti). Materializarea unui asemenea IREF, care operează conform standardelor internatţonale la cel mai inalt nivel, ar impulsiona şi motiva substanţial celelalte instituţii cu capacităţi de cercetare şi educaţie superioară în ŞtiinŢele Economice din Romania”
Sebastian Buhai, cercetător
Carte de vizită Sebastian Buhai
Sebastian Buhai a organizat în vara anului trecut an, la Cluj, prima Conferinţă Ştiinţifică Anuală a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate (ERMAS 2014),la care au participat peste 35 drintre cei mai buni profesori şi cercetători se români care activează la instituţii precum Universitatea California - Berkeley, MIT (Massachusetts Institute of Technology), Universitatea Columbia, Oxford şi Universitatea din Chicago. „Ţinta noastră a fost de a ne întâlni pentru a vedea ce se face pe cercetare în afară şi în România, de a ne cunoaşte şi de a colabora. Vrem să ajutăm instituţiile din România să atingă un nivel superior, credem că fără a consulta vârfurile cercetării în economie din afara ţării, nu putem progresa foarte mult”, a susţinut Sebastian Buhai (35 de ani), care este cercetător la Universitatea din Stockholm.
Sebastian Buhai (35 de ani) s-a născut la Cluj-Napoca şi a făcut Liceul de Informatică “Tiberiu Popoviciu” din localitate. Sebastian a terminat în 2001 două facultăţi în cadrul Universităţii din Utrecht (Olanda), una având ca specializare ştiinţele sociale (economie/drept/ştiinţe politice) şi cea de-a doua, fiind centrată pe ştiinţele exacte (matematică şi fizică teoretică). Masteratul şi doctoratul le-a făcut tot în Olanda, la insitutul Tinbergen şi la Universitatea Erasmus, în Rotterdam şi Amsterdam (2008), având ca temă piaţa muncii. Între 2010 şi 2013 a obţinut o bursă postdoctorală „Marie Curie” din partea Comisiei Europene în cadrul căreia a studiat la Universitatea Aarhus (Danemarca) şi la Northwestern University (Chicago), avându-l ca îndrumător ştiinţific pe câştigatorul premiului Nobel în 2010, Dale Mortensen. Din 2013, este cercetător în cadrul Departmentului Economic la Universitatea din Stockholm (Suedia) din 2013.
Citeşte şi
Minţile sclipitoare ale României care schimbă economia lumii. De ce nu s-ar întoarce în ţară
VIDEO Sânge artificial fabricat la Cluj: invenţie de premiu Nobel, şanse slabe de finanţare