Propaganda pro-rusă şi aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, analizată de principalul site UE de monitorizare

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Preşedintele Rusiei Vladimir Putin şi-a modificat discursul cu privire la extinderea NATO în Suedia şi Finlanda. FOTO: Getty Images
Preşedintele Rusiei Vladimir Putin şi-a modificat discursul cu privire la extinderea NATO în Suedia şi Finlanda. FOTO: Getty Images

În condiţiile în care o presupusă aderare a Ucrainei la NATO a fost unul dintre motivele invocate de Rusia pentru a invada Ucraina, Vladimir Putin are o abordare diferită în cazul Finlandei şi Suediei. El este de părere că aderarea celor două ţări la NATO „nu ar ameninţa Rusia”, se arată într-o analiză Eu vs Disinfo.

Site-ul Eu vs Disinfo -  un proiect pilot al Grupului de lucru East StratCom al Serviciului European de Acţiune Externă înfiinţat în 2015 pentru a răspunde mai bine la campaniile de dezinformare ale Federaţiei Ruse care afectează Uniunea Europeană - face o analiză cu privire la efectele deciziei Finlandei şi Suediei de a depune oficial, la începutul săptămânii, simultan, scrisorile de intenţie pentru aderarea la NATO.  

Deoarece NATO este una dintre ţintele favorite ale Kremlinului, fiind subiectul principal în aproape 1.500 de cazuri de ştiri false demontate de EUvsDisinfo, ştirea nu a trecut neobservată de sistemul de dezinformare pro-Kremlin. 


Una dintre ştirile recente pe această temă susţin că „Finlanda şi Suedia sunt târâte în NATO pentru a lupta împotriva Rusiei”. 

EU vs Dinsinfo demontează ştirea falsă arătând că „potrivit preşedintelui finlandez Sauli Niinistö, lanţul de evenimentelor care au condus la aceste solicitări a început în decembrie anul trecut, cu o declaraţie a Moscovei prin care se cerea, printre altele, ca NATO să nu accepte noi membri”. Preşedintele Niinistö a sugerat că ruşii „să se uite în oglindă” pentru a găsi motivele deciziei finlandeze.

Pe de altă parte, NATO este o alianţă defensivă, al cărei scop este de a proteja statele membre. Exerciţiile şi desfăşurarile militare ale NATO nu sunt îndreptate împotriva Rusiei sau a oricărei alte ţări. Fiecare membru NATO se angajează să-şi susţină principiile şi politicile, inclusiv angajamentul că „Alianţa nu caută confruntare şi nu reprezintă nicio ameninţare pentru Rusia”. 

Explicaţia deciziei istorice 

Nici Finlanda, nici Suedia nu au fost sub presiune pentru a se alătura NATO. Liderii ambelor ţări au precizat clar că decizia de a solicita aderarea este o consecinţă directă a invaziei în curs de desfăşurare a Ucrainei de către Rusia. Mai mult, scopul principal al aderării la NATO nu este de a purta război cu Rusia, ci de a-l evita, premierul finlandez Sanna Marin numind mişcarea Helsinki-ului „un act de pace” menit să asigure că „nu va mai exista niciodată un război în Finlanda”. ”

Atât în ​​Finlanda, cât şi în Suedia, există un sprijin covârşitor de larg în peisajul politic, care s-a manifestat şi în procesul de decizie din parlamentele celor două ţări: în Finlanda, 188 de deputaţi au votat „pentru” şi doar 8 „împotriva” cererii de aderare la NATO. Din cele opt partide ale Suediei, doar două mai mici, partidele de stânga, se opun cererii de aderare.

În sfârşit, fiecare ţară şi-a explicat decizia de a nu rezolva problema apartenenţei la NATO printr-un referendum naţional. Premierul suedez Magdalena Andersson a susţinut că problemele de securitate naţională şi de confidenţialitate ar putea împiedica publicul suedez să facă o alegere în cunoştinţă de cauză: „Există o mulţime de informaţii despre securitatea naţională care sunt confidenţiale, aşa că sunt chestiuni importante într-un astfel de referendum care nu pot fi discutate şi fapte importante care nu pot fi puse pe masă”.
 

La rândul său, preşedintele finlandez Sauli Niinistö a spus că un vot la nivel naţional pe această problemă „nu mai este necesar”, având în vedere sprijinul covârşitor al publicului pentru aderarea la blocul NATO. Într-adevăr, într-un sondaj de opinie realizat la începutul lunii mai 2022 - peste trei sferturi din finlandezi au fost în favoarea aderării la NATO, în timp ce doar 12% dintre respondenţi au fost de părere opusă. 

Fakenews rusesc: „NATO e pe cale să se prăbuşească” 

O altă ştire falsă promovată de propaganda pro-Kremlin este că „Oamenii din Finlanda şi din Suedia nu înţeleg pentru ce au nevoie să se alăture NATO. Va fi o mare greşeală pentru ei. Desfăşurarea de arme ofensive în apropierea Rusiei este o idee sinucigaşă, deoarece Rusia este o putere nucleară. Trupele NATO pot apărea lângă Sankt Petersburg. Finlanda şi Suedia sunt târâte într-o alianţă care se prăbuşeşte.”

„În realitate, Finlanda şi Suedia, procedând astfel, îşi sporesc securitatea şi se protejează de ameninţările ruseşti. NATO şi membrii săi desfăşoară capacităţi militare pe teritoriul statelor membre în conformitate cu planurile militare şi sarcinile operaţionale”, arată Eu vs Disinfo. 

De asemenea, amintita sursă precizează că NATO este o alianţă defensivă şi nu o ameninţare la adresa Rusiei. Nu intenţionează să folosească niciun fel de aceste arme împotriva Rusiei decât dacă Rusia decide să atace mai întâi un membru NATO. Nu intenţionează să-şi mute trupele lângă Sankt Petersburg sau oriunde altundeva în Rusia. Cu toate acestea, un atac împotriva unui aliat este considerat ca un atac împotriva tuturor aliaţilor. 

Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord prevede: „Părţile convin ca un atac armat împotriva unuia sau mai multor dintre ei în Europa sau America de Nord să fie considerat un atac împotriva tuturor acestora şi, în consecinţă, sunt de acord că, dacă are loc un astfel de atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului de a autoapărarea individuală sau colectivă, recunoscută de articolul 51 din Carta Naţiunilor Unite, va sprijini partea sau părţile atacate prin luarea de îndată, individual şi de comun acord cu celelalte părţi, acţiunile pe care le consideră necesare, inclusiv utilizarea forţei armate, pentru a restabili şi menţine securitatea zonei Atlanticului de Nord”.

Alianţa este şi o organizaţie politică, care are ca scop soluţionarea conflictelor prin mijloace paşnice. Cele două părţi au semnat Actul fondator privind relaţiile reciproce, cooperarea şi securitatea dintre NATO şi Federaţia Rusă în 1997, una dintre prevederile căruia scrie: „NATO şi Rusia nu se consideră reciproc adversari”. 

Cheltuielile NATO

În realitate, „NATO nu este o alianţă care se prăbuşeşte. Este robust şi activ. Trupele NATO îşi îndeplinesc sarcinile în mod corespunzător, inclusiv operaţiunile de menţinere a păcii. Alianţa este deschisă oricărui stat european în măsură să promoveze principiile Tratatului Atlanticului de Nord şi să contribuie la securitatea zonei Atlanticului de Nord”, arată Eu vs Disinfo.  

O altă ştire falsă promovată de instituţiile media pro-Kremlin arată că: „Se preconizează că cheltuielile militare vor creşte, în timp ce cheltuielile sociale vor fi reduse, iar bunăstarea va scădea în aceste ţări.

„Este adevărat că cheltuielile militare vor creşte după ce Finlanda şi Suedia aderă la NATO, dar acestea nu vor afecta cheltuielile sociale, deoarece creşterea cheltuielilor militare este nesemnificativă în comparaţie cu PIB-ul acestor naţiuni. În plus, efectele pozitive mai ample ale unei ţări bine protejate şi securizate stabilizează şi stimulează climatul investiţional care, la rândul său, promovează dezvoltarea economică pentru întreaga societate”, arată EU vs Disinfo. 

Schimbarea de ton a lui Putin

Apoi a venit schimbarea aparentă de ton a lui Putin, prezentată în discursul său  la summitul CSTO (Collective Security Treaty Organization - Organizaţia Tratatului de Securitatea Colectivă ai cărei membri sunt Rusia, Armenia, Kazakhstan, Kyrgyzstan, Tajikistan, Uzbekistan, Azerbaijan, Belarus şi Georgia) din 16 mai. 

Potrivit lui Putin, Rusia nu are probleme cu Finlanda şi Suedia, deoarece aderarea lor la NATO nu ar ameninţa Rusia, dar Moscova va obiecta cu privire la aducerea infrastructurii militare NATO în apropierea Rusiei. Principalele naraţiuni de dezinformare sunt acum în mare parte în conformitate cu comentariile lui Putin. „Dându-şi seama că nu poate împiedica Finlanda şi Suedia să-şi prezinte cererile de aderare, Putin minimizează înfrângerea evidentă a politicii sale de a preveni extinderea NATO. Rusia a cerut ultima dată acest lucru în decembrie 2021 în două propuneri de tratat către SUA şi NATO”, arată sursa citată. 

Alte ştiri false se concentrează pe criticarea deciziilor, combinate cu mesajele conform cărora Rusia va fi forţată să-şi asigure interesele şi să-şi adapteze poziţia de forţă în direcţia vestică, conchide Eu vs Disinfo. 

Vă mai recomandăm:

Propaganda rusă halucinantă, analizată de UE: Oţelăria Azovstal nu a fost cucerită din cauza „ritualurilor satanice” 

Strategia de dezinformare a Rusiei folosită pentru a nega masacrele de la Bucea, Kramatorsk şi Borodianka

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite